Mirela Loșniță
Calendar ortodox 29 martie 2025. Ziua de 29 martie 2025 este una cu profundă semnificație pentru credincioșii ortodocși. Este ziua în care Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Mucenic Marcu, episcopul Aretuselor, un slujitor al lui Hristos care a îndurat chinuri cumplite pentru credința sa neclintită. În același timp, fiind sâmbătă din Postul Mare, este o zi dedicată pomenirii generale a morților, iar credincioșii sunt îndemnați să rostească rugăciuni, să facă milostenie și să își aducă aminte cu evlavie de cei trecuți la Domnul.
Calendar ortodox 29 martie 2025
Sfântul Marcu a trăit în timpul împăratului Constantin cel Mare (306–337), cel care a dat libertate credinței creștine prin celebrul Edict de la Milan. Episcop al cetății Aretusa, în Sicilia, Marcu s-a remarcat prin râvna sa duhovnicească, distrugând templele păgâne și construind în locul lor biserici creștine. Dar, odată cu urcarea pe tron a împăratului Iulian Apostatul, prigonitor al creștinilor și promotor al vechii religii politeiste, viața lui Marcu s-a schimbat radical.
Episcopul a fost prins și torturat în mod brutal, deoarece refuza să renunțe la credința în Hristos și să reconstruiască templele păgâne dărâmate în vremea împăratului Constantin. A fost bătut, batjocorit și umilit, însă nu și-a lepădat credința. Răbdarea și blândețea sa i-au înduioșat chiar și pe unii dintre călăii săi, care au început să creadă în Hristos.
După moartea împăratului Iulian, Sfântul Marcu a revenit în scaunul episcopal, dar nu pentru mult timp – curând a trecut la cele veșnice, lăsând în urmă o mărturie puternică de credință și curaj.
Rugăciune pentru bună înțelegere și dragoste între semeni
Ziua de 29 martie este prilejul potrivit pentru a rosti o rugăciune profundă, recomandată în special în Postul Paștelui, când ne curățăm sufletul prin post, pocăință și iertare. Este o rugăciune adresată lui Dumnezeu, prin care cerem pace, dragoste și bună înțelegere între oameni:
„Stăpâne, Iubitorule de oameni, Împărat al veacurilor și Dătător al tuturor bunătăților, Tu, Care ai sfărâmat zidul vrajbei și ai adus pace neamului omenesc, revarsă-Ți mila asupra noastră. Te rugăm, Doamne, îndură-Te de cei care ne urăsc, ne pizmuiesc și ne ocărăsc; de asemenea, și de cei care ne vorbesc de rău. Nu îngădui ca vreunul dintre ei să sufere vreo nedreptate din pricina noastră, păcătoșilor, nici în această viață, nici în cea viitoare.
Doamne, Dumnezeul nostru, privește din înălțimea cerurilor cu bunătate către inimile noastre, care adesea sunt lipsite de dragoste și de unitate, fiind împovărate de spinii urii și ai altor păcate. Trimite, Te rugăm, o picătură din harul Sfântului Tău Duh peste ele, pentru a le împrospăta și a le face roditoare în fapte bune, astfel încât, prin dragostea față de Tine, să sporim în virtute și să trăim în armonie și unitate.
Așa, Doamne, înmulțind dragostea în inimile noastre, păzește-ne de tot răul și de asuprirea vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, de sabie, de năvălirea altor neamuri asupra noastră, de războiul dintre noi și, în toate împrejurările, ajută-ne să ne iubim unii pe alții și să săvârșim tot binele, pentru a ne învrednici de bunătățile Tale cele cerești. Amin.
Această rugăciune este cu atât mai potrivită într-o perioadă în care suntem îndemnați la reflecție, împăcare și întoarcere către Dumnezeu.
Sâmbetele din Postul Mare – timp de rugăciune și pomenire a morților
În Postul Paștelui, Biserica Ortodoxă a rânduit ca anumite sâmbete să fie dedicate pomenirii generale a celor adormiți. Deși, din punct de vedere liturgic, doar sâmbetele a doua, a treia și a patra sunt considerate oficial ca zile de pomenire, în multe parohii s-a împământenit obiceiul de a pomeni morții în toate sâmbetele din Postul Mare.
Aceste zile sunt considerate prilejuri de milostenie, când credincioșii aduc colivă, vin și pomelnice la biserică pentru a-i pomeni pe cei dragi plecați dintre noi. De asemenea, în această perioadă este frecventă tradiția sărindarului, adică a pomenirii morților timp de 40 de zile consecutive.
Tradiția milosteniei este strâns legată de pomenirea morților. Se spune că cei răposați beneficiază de fiecare act de milă săvârșit în numele lor. De aceea, a nu da de pomană în aceste sâmbete este considerat un păcat de nepăsare, mai ales în această perioadă sfântă.
Postul Mare nu este doar despre abținerea de la alimente de dulce, ci și despre purificarea sufletului. Iar un suflet curat este acela care se roagă, se pocăiește și face bine celor vii și celor adormiți.
Alte sâmbete cu semnificație specială în Postul Mare
- Prima sâmbătă este dedicată Sfântului Teodor Tiron, cel care a salvat pe creștini de la idolatrie prin minunea cu grâul fiert.
- Sâmbăta a cincea este consacrată Maicii Domnului, fiind săvârșită Denia Acatistului.
- Sâmbăta a șasea comemorează învierea lui Lazăr, prefigurare a Învierii lui Hristos.
Doar sâmbăta a șaptea, care cade în ajunul Paștelui, nu este dedicată pomenirii morților, întrucât este ziua așezării în mormânt a Mântuitorului.
Ziua de 29 martie 2025 ne oferă o dublă ocazie de reflecție spirituală: pe de o parte, cinstirea Sfântului Mucenic Marcu, un model de credință și curaj, iar pe de altă parte, pomenirea celor adormiți – o îndatorire sfântă față de cei care nu mai sunt printre noi. Fie că mergi la biserică, rostești o rugăciune acasă sau faci o mică milostenie, fiecare gest de iubire creștină aduce lumină în suflet și este primit înaintea lui Dumnezeu.
