Luna noiembrie, cunoscută popular sub numele de „Brumar”, aduce credincioșilor ortodocși din România mai multe sărbători importante, pline de semnificații religioase și tradiții. Cele trei mari sărbători ale acestei luni sunt Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) și Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie), dar noiembrie cuprinde și alte zile pline de obiceiuri și credințe populare.
Cele mai importante sărbători ale lunii noiembrie
8 noiembrie: Soborul Sfinților Mihail și Gavriil
Această zi marchează sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ocazie care unește cultul sfinților cu venerarea îngerilor. Arhanghelul Mihail este considerat liderul oștilor cerești, iar în iconografie este reprezentat purtând o sabie de foc. Arhanghelul Gavriil, mesagerul veștilor divine, a fost cel care a anunțat nașterea Mântuitorului și a Fecioarei Maria. Tradițiile populare susțin că Arhanghelul Mihail apare la capul bolnavilor care sunt pe moarte și la picioarele celor care vor supraviețui. Ciobanii îi consideră patronii turmelor de oi și pregătesc o turtă specială numită „turta arieților” în ajunul acestei zile, pe care o aruncă în țarc pentru a afla cum va fi rodul de miei.
21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Ovidenia)
Această sărbătoare amintește de aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinții ei, Sfinții Ioachim și Ana. Fecioara Maria a rămas acolo timp de 12 ani, pregătindu-se pentru rolul ei divin. În popor, se crede că în această zi se deschid cerurile, iar animalele pot vorbi. Se obișnuiește ca gospodinele să aprindă lumânări pentru sufletele celor morți, mai ales pentru cei care au plecat din această lume fără lumânare la căpătâi. Totodată, femeile ungeau cu usturoi ferestrele și ușile pentru a proteja casa de duhurile rele, începând de la Ovidenie până la Sângiorz.
30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României
Sfântul Andrei este cunoscut ca cel care a creștinat poporul român și este considerat ocrotitorul României. Sărbătoarea sa este însoțită de numeroase tradiții și superstiții. Oamenii credeau că strigoii umblă liberi în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, încercând să fure „mana vacilor” și „rodul livezilor”. Pentru a se proteja, se ungeau cu usturoi ușile, ferestrele și grajdurile. Fetele nemăritate își află ursitul punând busuioc sub pernă sau stând în fața unei oglinzi la miezul nopții, cu două lumânări aprinse.
Alte sărbători importante și tradiții
1 noiembrie: Sfinții Cosma și Damian (Vracev)
Acești sfinți sunt cunoscuți ca doctori fără arginți, care vindecau bolnavii doar prin puterea rugăciunii. Ei nu cereau plată pentru serviciile lor, ci doar credință în Dumnezeu. O tradiție cunoscută spune că Damian, acceptând trei ouă drept plată, a fost cuprins de mustrări de conștiință, ceea ce a dus la dorința sa de a nu fi îngropat alături de fratele său. Totuși, cei doi au fost îngropați împreună, prin grija divină.
11 noiembrie: Sfântul Mina, ocrotitorul celor păgubiți
Sfântul Mina este protectorul celor nedreptățiți și ajutătorul celor care și-au pierdut bunurile. În această zi, femeile și fetele aprind lumânări la celălalt capăt pentru a atrage înapoi lucrurile pierdute sau iubirea dorită. Se spune că rugăciunile către Sfântul Mina aduc ajutor rapid și protecție în călătorii și procese.
14 noiembrie: Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului
Această zi este cunoscută ca Filipii de toamnă, iar credințele populare le atribuie rolul de apărători împotriva primejdiilor și lupilor. Casele erau protejate simbolic prin agățarea topoarelor sau lipirea gurii sobei, gesturi care simbolizau închiderea botului lupului și protecția gospodăriei.
Luna noiembrie, cu tradițiile și sărbătorile ei, aduce credincioșilor un timp de reflecție și pregătire spirituală pentru Postul Crăciunului și întâmpinarea Sărbătorii Nașterii Mântuitorului.