Roxana
Inspirat de modelul croat, Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, a lansat un apel către români pentru boicotarea supermarketurilor pe 10 februarie, îndemnând consumatorii să cumpere doar de la producătorii locali. Ideea sa a stârnit reacții puternice în rândul populației și al specialiștilor, unii susținând această inițiativă, alții criticând-o ca fiind imposibil de aplicat la scară largă.
„Măcar o zi să nu mai intrăm în supermarketuri, o zi. Pe 10 februarie să cumpărăm doar de la producători români. Pe de o parte, ne încurajăm între noi, pe de altă parte, este un semnal puternic față de creșterea uriașă a prețurilor”, a declarat Georgescu la Realitatea Plus.
Dar este România pregătită pentru un astfel de boicot economic?
Un model preluat din Croația: Poate funcționa și în România?
Îndemnul lui Călin Georgescu vine după ce croații au organizat un protest similar împotriva creșterii prețurilor din marile lanțuri comerciale. Boicotul lor a avut impact, determinând retailerii să scadă prețurile la anumite produse esențiale.
În urma acestui succes, apeluri similare s-au răspândit rapid în alte țări din Balcani, inclusiv Bosnia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Acum, Georgescu propune aceeași tactică și în România.
Totuși, România nu este Croația. Diferențele dintre cele două țări din punct de vedere economic și al obiceiurilor de consum ridică întrebarea: va avea acest boicot același impact?
Românii, împărțiți între susținători și critici
Propunerea lui Călin Georgescu a stârnit reacții mixte în rândul consumatorilor. Unii consideră că este o metodă prin care românii pot deveni mai uniți și pot susține producătorii locali, în timp ce alții spun că nu își permit să evite supermarketurile nici măcar pentru o zi.
Susținătorii ideii spun că inițiativa poate schimba comportamentul de consum:
✔ „Mi se pare un lucru bun, ne unește ca români. De ce să nu cumpărăm de la țăranul român, care și el muncește?”, declară o consumatoare.
✔ „Nu numai o zi, ci o săptămână-două ar trebui să nu intrăm în supermarketuri”, sugerează altcineva.
Însă alți consumatori sunt sceptici:
❌ „Dar el de unde își cumpără alimentele, nu tot din supermarketuri? Ar trebui să se mai controleze omul ăsta”, spune un client.
❌ „Păi dacă aș avea și eu banii dânsului, da, n-aș mai veni în supermarket. Dar eu am salariul ăsta mic, după 40 de ani de muncă”, adaugă altcineva.
Impactul asupra economiei și retailerilor: Pierderi de milioane?
Retailerii privesc acest boicot ca pe o amenințare directă la adresa stabilității economice și consideră că ar putea duce la pierderi de milioane de euro într-o singură zi.
Felix Paraschiv, reprezentant al unui retailer, avertizează:
💬 „La nivel de retail, e vorba de milioane de euro pierdute. Sunt peste 40.000 de magazine în țară. Noi nu putem să oprim salariile pentru o zi, nu putem întrerupe curentul electric sau livrările”.
În plus, supermarketurile susțin că multe dintre produsele românești sunt deja prezente pe rafturile lor, astfel că boicotul nu ar avea impactul dorit.
Producătorii locali: Vor avea de câștigat?
Unul dintre obiectivele boicotului este să încurajeze consumul de produse locale, însă experții spun că lanțurile de aprovizionare nu sunt pregătite pentru un astfel de schimb brusc.
Dacă milioane de oameni ar decide într-o zi să cumpere doar din piețe și direct de la producători, ar fi suficientă marfă pentru toți?
➡️ Problema infrastructurii: Piețele locale și micii producători nu au capacitatea logistică de a face față unui aflux masiv de clienți.
➡️ Accesibilitatea: În mediul urban, supermarketurile sunt mult mai accesibile decât micile magazine de cartier sau piețele.
➡️ Prețurile: Nu toate produsele locale sunt mai ieftine decât cele din supermarketuri. Uneori, produsele tradiționale pot avea costuri mai mari, ceea ce ar putea descuraja cumpărătorii cu venituri reduse.
Apelul la boicot, o strategie populistă?
Specialiștii în comunicare politică analizează apelul lui Călin Georgescu ca fiind o strategie de mobilizare printr-un discurs negativ.
📢 Radu Delicote, expert în comunicare politică, explică:
➡️ „Suntem mai tentați să ne mobilizăm în spatele unei cauze împotriva a ceva decât pentru un scop pozitiv. Astăzi, supermarketurile sunt ținta.”
Acest tip de discurs poate avea succes pe termen scurt, dar întrebarea rămâne: care este soluția reală pentru creșterea prețurilor?
Ce spun economiștii? Creșterea prețurilor, o problemă mai complexă
Economiștii atrag atenția că boicotarea supermarketurilor nu va rezolva problema majorării prețurilor. Creșterea costurilor de producție, inflația și taxele aplicate de stat sunt factori mult mai influenți decât protestele de o zi.
🔎 Posibile soluții pentru prețuri mai mici:
✔ Reducerea TVA-ului la alimentele esențiale
✔ Stimularea producătorilor locali prin subvenții
✔ Reglementarea adaosurilor comerciale practicate de lanțurile de retail
Doar astfel de măsuri pot produce schimbări reale, în locul unor boicoturi care pot avea un impact temporar.
Boicotul supermarketurilor în România: Poate avea efect?
În timp ce ideea lui Călin Georgescu are susținători, este evident că nu toți românii sunt dispuși să renunțe la supermarketuri nici măcar pentru o zi.
✔ Boicotul croat a avut succes, dar România are un sistem economic diferit.
✔ Supermarketurile sunt indispensabile pentru mulți români, în special pentru cei din orașe mari.
✔ Fără infrastructură solidă, producătorii locali nu pot asigura necesarul de alimente pentru toată țara.
Va reuși apelul la boicot să schimbe ceva sau este doar un gest simbolic? Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe 10 februarie. Până atunci, românii sunt împărțiți între susținere, scepticism și realitatea economică de zi cu zi.
