Georgescu Dragos
Postul Crăciunului începe în acest an duminică, 15 noiembrie 2026, și se încheie joi, 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului. Are 40 de zile, iar ultima zi în care credincioșii ortodocși pot consuma carne, lapte, brânzeturi și ouă este sâmbătă, 14 noiembrie, ziua Lăsatului Secului.
Când începe Postul Crăciunul și când e dezlegare la pește
În calendarul ortodox pentru 2026 apar 14 zile cu dezlegare la pește: șase în noiembrie și opt în decembrie. Prima este sâmbătă, 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, iar ultima este sâmbătă, 19 decembrie.
Când este dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026
Potrivit calendarelor ortodoxe consultate, peștele este permis în următoarele zile:
Noiembrie
sâmbătă, 21 noiembrie (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului);
duminică, 22 noiembrie;
luni, 23 noiembrie;
sâmbătă, 28 noiembrie;
duminică, 29 noiembrie;
luni, 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei).
Decembrie
marți, 1 decembrie;
joi, 3 decembrie;
sâmbătă, 5 decembrie;
duminică, 6 decembrie (Sfântul Ierarh Nicolae);
luni, 7 decembrie;
sâmbătă, 12 decembrie (Sfântul Spiridon);
duminică, 13 decembrie;
sâmbătă, 19 decembrie.
Prima săptămână a postului, între 15 și 20 noiembrie, nu are dezlegare la pește. Nici ultimele zile dinaintea Crăciunului, de la 20 la 24 decembrie, nu au, ele fiind considerate cele mai aspre. Astfel, deși este duminică, 20 decembrie nu apare printre zilele cu pește.
Când se pot consuma untdelemn și vin
Pe lângă pește, calendarele indică și zile în care sunt îngăduite untdelemnul și vinul. În noiembrie, Alba24, citând calendarul Patriarhiei Române, menționează zilele de 17, 19, 24 și 26. Pentru decembrie, calendarul publicat de CrestinOrtodox.ro indică 4, 8, 10, 15, 17 și 22 decembrie.
Rânduiala generală este legată și de zilele săptămânii. Potrivit regulilor mănăstirești, citate de Agerpres pe baza Agenției Basilica, lunea, miercurea și vinerea se ajunează până după-amiaza, între orele 15:00 și 16:00, după care se consumă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marțea și joia se mănâncă legume fierte, cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica este permis peștele, în afara perioadei mai aspre dinaintea Crăciunului.
Există și excepții legate de sărbători. Dacă lunea, marțea sau joia cade o sărbătoare cu doxologie mare, se dezleagă la pește. Dacă miercurea sau vinerea cade o sărbătoare cu priveghere ori hramul bisericii, se dezleagă la untdelemn, pește și vin. De aceea, rânduiala unei parohii poate diferi ușor de cea a altora.
Aceste reguli descriu tradiția monahală. Mulți credincioși țin postul mai simplu, prin renunțarea la alimentele de origine animală. Pentru situații particulare, cum ar fi boala, sarcina sau vârsta înaintată, cel mai potrivit este să ceară îndrumare preotului duhovnic și medicului.
Calendarul postului, săptămână cu săptămână
15-21 noiembrie: untdelemn și vin pe 17 și 19, pește pe 21.
22-28 noiembrie: pește pe 22, 23 și 28, untdelemn și vin pe 24 și 26.
29 noiembrie – 5 decembrie: pește pe 29 și 30 noiembrie, pe 1, 3 și 5 decembrie, untdelemn și vin pe 4 decembrie.
6-12 decembrie: pește pe 6, 7 și 12, untdelemn și vin pe 8 și 10.
13-19 decembrie: pește pe 13 și 19, untdelemn și vin pe 15 și 17.
20-24 decembrie: fără pește, untdelemn și vin pe 22, iar pe 24 decembrie post aspru.
Ce se mănâncă în post
Credincioșii evită, în această perioadă, carnea, laptele, brânzeturile și ouăle, precum și preparatele care conțin astfel de ingrediente. Pe masa lor ajung, în schimb, legume, fructe, fasole, cartofi, ciuperci, orez, pâine sau alte alimente de post, pregătite în funcție de rânduiala fiecărei zile.
Cei care cumpără produse gata preparate ar trebui să citească eticheta, pentru că laptele praf, ouăle sau untul pot apărea și în alimente la care nu te aștepți, cum ar fi biscuiții, pâinea sau sosurile.
În zilele cu dezlegare, peștele poate fi inclus în meniu. Este și motivul pentru care multe familii își planifică din timp mesele, mai ales de Sfântul Andrei și de Sfântul Nicolae, două dintre cele mai importante momente ale perioadei. Sfântul Nicolae cade anul acesta într-o duminică, iar Sfântul Andrei într-o zi de luni.
Pentru mulți români, sarmalele de post, ciorba de legume, zacusca și murăturile rămân preparate obișnuite în această perioadă. Postul nu este însă privit, în tradiția Bisericii, doar ca o listă de alimente permise sau interzise.
Ajunul Crăciunului, cea mai aspră zi
Ziua de 24 decembrie are o regulă specială. Calendarele ortodoxe arată că, în această zi, se mănâncă doar seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină. Tradiția este păstrată diferit de la o zonă la alta, iar unii credincioși ajunează până la apariția Luceafărului de seară, în amintirea stelei care a vestit Nașterea Domnului.
Postul se încheie odată cu Crăciunul, care anul acesta pică într-o zi de vineri, pe 25 decembrie. Urmează Soborul Maicii Domnului, pe 26 decembrie, și Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan, pe 27 decembrie.
De ce durează 40 de zile
Numărul nu este întâmplător. Potrivit Agerpres, Sinodul Local din Constantinopol, din 1166, a stabilit durata de 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie. Până atunci, creștinii posteau diferit, unii o săptămână, alții șase săptămâni. Primele mențiuni despre acest post apar în secolele IV și V, la Fericitul Augustin și la Leon cel Mare, episcopul Romei, care a rostit nouă cuvântări despre el și îl numea „postul din luna a zecea”.
În tradiție, cele 40 de zile amintesc de postul lui Moise pe Muntele Sinai. Unii tâlcuitori fac legătura între pregătirea celor care au așteptat Legea și pregătirea creștinilor pentru Nașterea Domnului.
Durata poate varia în unele calendare. În 2025, de exemplu, postul a început vineri, 14 noiembrie, ajungând la 41 de zile. Anul acesta, 14 noiembrie cade sâmbăta, așa că postul începe la data obișnuită.
Din punctul de vedere al asprimii, Postul Crăciunului este considerat unul de asprime mijlocie, asemănător cu Postul Sfinților Apostoli, și mai ușor decât Postul Paștelui.
Sărbătorile importante din această perioadă
Postul include mai multe momente așteptate de credincioși:
21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare cu cruce roșie și dezlegare la pește, indiferent de ziua săptămânii. Din această zi încep cântările Nașterii Domnului.
30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, sărbătoare cu cruce roșie.
6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae, unul dintre cei mai iubiți sfinți, sărbătorit de cei mici prin cadourile din ghetuțe.
13 decembrie: Duminica Sfinților Strămoși.
20 decembrie: începutul înainte-prăznuirii Nașterii Domnului.
Agerpres amintește și că, în mod tradițional, colindele se cântă în afara bisericilor după sărbătoarea Sfântului Andrei.
Mai mult decât o schimbare de meniu
Biserica nu prezintă postul doar ca pe o regulă alimentară. Postul Nașterii Domnului este descris drept un timp al rugăciunii, al milosteniei, al iertării și al împăcării, în care credincioșii sunt îndemnați să renunțe și la certuri, bârfă și gânduri negative.
În tradiția creștină, această perioadă este legată și de pregătirea Fecioarei Maria pentru nașterea Mântuitorului și de pilda lui Daniel și a celor trei tineri din Babilon. Mulți credincioși merg mai des la biserică, se spovedesc și se împărtășesc înainte de Crăciun.
Pentru cei care vor să țină postul pentru prima dată, un punct de plecare simplu este notarea zilelor cu dezlegare și stabilirea unor mese simple pentru fiecare săptămână. Mesele nu trebuie să fie complicate. Mai important este spiritul în care este ținut postul.
Ce trebuie să știi înainte de 15 noiembrie
Câteva repere pot ajuta la pregătire:
14 noiembrie este ultima zi în care se pot consuma alimente de origine animală.
15-20 noiembrie este prima săptămână de post, fără dezlegare la pește.
21 noiembrie este prima zi cu dezlegare la pește.
19 decembrie este ultima zi cu dezlegare la pește.
24 decembrie este ziua de post aspru, iar 25 decembrie începe sărbătoarea Crăciunului.
Pentru situații speciale și pentru verificarea finală a zilelor, credincioșii se pot raporta la calendarul parohiei sau la indicațiile preotului.
