Mirela Loșniță
Gheorghe Mărmureanu, unul dintre cei mai respectați seismologi din România, a făcut recent un anunț care a stârnit îngrijorare în rândul populației. În contextul comemorării a 47 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, care a dus la pierderea a peste 1.500 de vieți, expertul a oferit informații despre posibilele viitoare mișcări seismice din țară. Cu toate acestea, Mărmureanu a subliniat că România nu ar trebui să se aștepte la un cutremur de proporții catastrofale înainte de anul 2040.
Următorul cutremur major: mai devreme decât se așteaptă unii, dar nu în viitorul imediat
Potrivit seismologului, următorul cutremur major în România este posibil să aibă loc mai devreme decât ne-am dori, însă nu în anii imediat următori. Mărmureanu a atras atenția asupra unei serii de fenomene curioase legate de activitatea seismică din zona Vrancea, care este cunoscută pentru cutremurele sale adânci și puternice.
„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, spunea Gheorghe Mărmureanu, la România TV.
Mărmureanu a adăugat că a publicat o lucrare amplă, care analizează istoria cutremurelor din România începând cu anul 1701 și până în prezent. Pe baza acestor cercetări și a calculelor zilnice pe care le efectuează, el a concluzionat că un cutremur devastator similar celui din 1977 este puțin probabil să se producă în România înainte de anul 2040.
Zonele vulnerabile și cele sigure din București
În ceea ce privește capitala, seismologul a evidențiat că nu toate zonele din București sunt la fel de vulnerabile în fața unui cutremur major. El a identificat zonele care ar putea fi mai expuse riscului, precum și cele care sunt considerate mai sigure datorită caracteristicilor structurale și de construcție.
Potrivit lui Mărmureanu, cartierul Pantelimon și zona cuprinsă între Piața Romană și Piața Unirii sunt printre cele mai vulnerabile la un seism puternic. Aceste zone sunt expuse în special din cauza densității clădirilor înalte și a structurilor mai vechi, care ar putea ceda mai ușor în cazul unui cutremur de proporții.
Pe de altă parte, cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt considerate mai sigure. Acestea beneficiază de construcții mai solide și au un număr mai mic de blocuri înalte, ceea ce reduce riscul de prăbușire în timpul unui seism. Astfel, locuitorii din aceste cartiere pot avea un sentiment de siguranță mai ridicat, deși este esențial ca toți bucureștenii să fie conștienți de măsurile de pregătire și protecție în caz de cutremur.
Cu toate că a menționat posibilitatea unui cutremur major în viitor, Mărmureanu a încercat să liniștească populația, asigurând că în următorii zece ani nu se așteaptă la un seism devastator în România. Expertul și-a bazat afirmațiile pe observații seismice constante și pe calculele pe care le realizează zilnic pentru a monitoriza activitatea tectonică din zona Vrancea.
„Curiozitățile” zonei Vrancea și importanța monitorizării seismice
Zona Vrancea este una dintre cele mai active seismic din Europa și prezintă particularități unice care o fac dificil de previzionat. Cutremurele din Vrancea sunt adânci și pot afecta zone extinse, chiar și la sute de kilometri distanță de epicentru. Aceste caracteristici specifice au fost studiate îndelung de către seismologi, iar Gheorghe Mărmureanu este unul dintre experții care au analizat în detaliu istoria cutremurelor din această regiune.
Mărmureanu a subliniat faptul că, de-a lungul timpului, au existat mai multe cutremure puternice în Vrancea, fiecare cu propriile sale caracteristici. Cutremurul din 1800, menționat de seismolog, a fost unul dintre cele mai semnificative evenimente seismice din istoria zonei, cu o magnitudine extrem de puternică și cu un impact resimțit pe o arie foarte largă. Astfel de cutremure adânci consumă multă energie, ceea ce poate influența frecvența și intensitatea viitoarelor mișcări tectonice.
Mărmureanu a insistat asupra importanței pregătirii pentru un posibil cutremur major. Deși nu anticipează un seism catastrofal în următorii ani, el a subliniat că monitorizarea zilnică a activității seismice este esențială pentru a înțelege evoluția mișcărilor tectonice și pentru a oferi predicții cât mai precise.
