Loredana Ionescu
Guvernul României a aprobat recent o schemă de ajutor de minimis în valoare de 1,3 miliarde de lei pentru sprijinirea consolidării clădirilor expuse riscurilor seismice. Această măsură vine ca răspuns la vulnerabilitatea crescută a anumitor zone ale țării la cutremure majore și vizează reducerea riscurilor în cazul unui seism puternic.
România se pregătește de marele cutremur
Potrivit anunțului făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, schema va fi aplicată până în anul 2030 și va finanța lucrările de consolidare a clădirilor destinate activităților economice, dar și a celor de utilitate publică. Fondurile nu vor acoperi însă consolidarea locuințelor particulare, care vor beneficia de alte forme de sprijin.
Sprijin financiar semnificativ pentru întreprinderi
Schema aprobată prevede finanțări nerambursabile pentru întreprinderi și firme, care pot beneficia de sume de până la 300.000 euro pentru proiectele de consolidare. Se estimează că aproximativ 750 de întreprinderi vor accesa acest sprijin financiar, contribuind astfel la protejarea unui număr considerabil de clădiri cu risc seismic ridicat. Plățile vor fi efectuate până în 2036, iar fondurile vor fi disponibile imediat după publicarea ordinului ministrului dezvoltării în Monitorul Oficial.
„Vor fi finanţate cheltuieli pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru spaţiile în care se desfăşoară activităţi economice, precum şi clădirile de interes sau de utilitate publică. Nu intră la finanţare prin această schemă consolidarea locuinţelor”, a arătat acesta.
„Schema este valabilă de la data publicării ordinului ministrului dezvoltării în Monitorul Oficial, până la data de 31 decembrie 2030 inclusiv, însă plăţile în cadrul acestei scheme vor fi efectuate până la data de 31 decembrie 2036. Este, aşadar un proiect pe termen mediu-lung, să spunem, însă, care este de absolută necesitate şi ar trebui să înceapă cât de curând”, a completat Constantin, relatează RTV.
Provocări seismice pentru România
Cutremurele din Vrancea sunt o realitate constantă pentru România, iar experții sunt de părere că riscul unui cutremur mare rămâne ridicat. Gheorghe Mărmureanu, seismolog de renume și fost director al INFP, a subliniat în mai multe rânduri că un cutremur major ar putea să aibă loc mai devreme decât se așteaptă mulți. Deși nu preconizează un seism catastrofal până în 2040, Mărmureanu a menționat că activitatea seismică din regiunea Vrancea este deosebit de complexă, cu cutremure ce pot apărea la adâncimi variabile și cu efecte semnificative.
„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, spunea Gheorghe Mărmureanu, la România TV.
Bucureștiul, capitala României, este considerat un oraș cu zone vulnerabile în cazul unui cutremur puternic. Mărmureanu a identificat cartiere precum Pantelimon și zona dintre Piața Romană și Unirii ca fiind expuse la riscuri mari în cazul unui seism major, în timp ce zonele cu construcții mai solide, cum ar fi Militari, Drumul Taberei și Dristor, sunt considerate mai sigure.
Măsuri pe termen lung pentru reducerea riscurilor
Consolidarea clădirilor și pregătirea infrastructurii pentru un posibil cutremur sunt esențiale pentru protejarea populației și a economiei în cazul unui seism devastator. Proiectul Guvernului, cu un orizont de aplicare până în 2030, reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii rezilienței clădirilor și a zonelor urbane vulnerabile.
De asemenea, seismologii continuă să monitorizeze activitatea seismică din Vrancea și din alte zone ale țării, iar autoritățile sunt pregătite să intervină rapid dacă situația o va impune. În acest context, consolidarea clădirilor este o măsură necesară pentru a proteja cetățenii și infrastructura publică, având în vedere riscurile reale de cutremur care pot apărea în orice moment.
Sursa foto: Arhivă
