Candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR), conform unei plângeri oficiale care ridică mai multe probleme de natură legală și morală. Printre principalele acuzații se numără presupusa colaborare cu fosta Securitate, nerespectarea unor hotărâri judecătorești și un posibil conflict de interese.
Candidatura lui Nicușor Dan, contestată la CCR
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale contestației se referă la o posibilă legătură dintre Nicușor Dan și Securitatea regimului comunist. Documente din 1988 ar sugera că actualul primar ar fi manifestat „dorință de colaborare” și „aptitudini” pentru structurile represive ale regimului.
Cu toate acestea, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință prin care afirmă că nu există date oficiale care să confirme această colaborare. În ciuda acestui fapt, contestatarii solicită CCR să analizeze autenticitatea documentelor respective.
Nerespectarea deciziilor instanțelor
Un alt aspect critic din contestație vizează relația tensionată dintre Nicușor Dan și alte instituții ale statului. Se menționează conflictul cu Primăria Sectorului 4 privind demolarea gardurilor de protecție de la Planșeul Unirii, un incident care a generat un dosar penal.
În plus, edilului i se reproșează că a refuzat punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești definitive, o acțiune care, conform contestatarilor, subminează principiile statului de drept.
„În concret, la data de 10.06.2024 a circulat în spaţiul public un document prin care s-a arătat că domnul Nicuşor Dan, la vârsta de 17 ani, ar fi făcut poliţie politică. Documentul furnizat presei se numeşte «Raport privind încadrarea informativă a cetăţenilor care se deplasează în Australia, cu ocazia Olimpiadei Internaţionale de Matematică». El este calificat drept «Strict Secret» şi a fost întocmit într-un exemplar unic”, se menţionează în contestaţie, relatează Fanatik.
De asemenea, se aduce în discuție presupusa auto-majorare a indemnizației lunare ca primar general. Contestatarii susțin că acest act ar încălca legislația care interzice unui oficial să își stabilească propriul salariu. Deși Agenția Națională de Integritate nu a intervenit în acest caz, CCR este solicitată să analizeze dacă edilul a acționat în conflict de interese.
„Ori candidat care aspiră să devină preşedinte al României are obligaţia de a promova integritatea sistemului democratic şi a instituţiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului şi valorile şi principiile pe care acesta se întemeiază, iar nu un exemplu negativ care sporeşte neîncrederea publicului în efectivitatea justiţiei”, se arată în sesizarea depusă la CCR.
Ce urmează? CCR va decide pe 11 martie
Plângerea atrage atenția asupra riscului unor viitoare conflicte între instituțiile statului, dacă Nicușor Dan ar ajunge președinte. Se sugerează că acesta ar putea refuza promulgarea unor legi sau ar putea ignora deciziile altor autorități.
Curtea Constituțională va analiza contestația și va oferi un verdict final până marți, 11 martie 2025, la ora 14:00. Rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va putea continua cursa electorală sau dacă aceste acuzații vor avea un impact decisiv asupra candidaturii sale.
Sursa foto: Arhivă