Georgescu Dragos
Executivul român a aprobat joi o majorare salarială de 6,5% pentru angajații a 47 de operatori economici aflați în subordinea sau sub autoritatea unor autorități ale administrației publice locale din 22 de județe ale țării. Decizia vine însoțită de o serie de condiții clare legate de performanța financiară a companiilor vizate și ridică întrebări despre coerența politicii salariale a statului, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avertizat recent că România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ: venituri bugetare între cele mai mici din Uniunea Europeană, dar cheltuieli salariale printre cele mai ridicate.
Care sunt cele 47 de societăți de stat unde se măresc salariile și se fac angajari. Guvernul a aprobat totul
Anunțul a venit prin intermediul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care a ținut să nuanțeze situația și să distanțeze această decizie de critica generală privind cheltuielile salariale ale statului. Potrivit acesteia, companiile incluse în memorandum „sunt pe profit, nu pe pierdere”, ceea ce justifică, în viziunea Executivului, acordarea creșterii salariale. Cu alte cuvinte, majorarea nu reprezintă o cheltuială în plus față de resursele existente, ci o distribuire a unor rezultate financiare pozitive către angajații care au contribuit la obținerea lor.
Memorandumul a fost inițiat de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și vizează exclusiv companiile care îndeplinesc criterii stricte de eligibilitate, nu un sector întreg sau o categorie largă de angajați din sectorul public.
Printre argumentele invocate de Executiv în favoarea acestei decizii se numără două preocupări cu caracter practic și economic: menținerea puterii de cumpărare a angajaților din companiile respective și prevenirea fenomenului de migrație a personalului calificat spre sectorul privat sau spre alte piețe de muncă, inclusiv din afara României. Ambele argumente sunt relevante într-un context în care presiunile inflaționiste din ultimii ani au erodat salariile reale, iar deficitul de forță de muncă specializată reprezintă o problemă structurală a economiei românești.
Cele 47 de companii cuprinse în decizia Executivului activează în domenii de utilitate publică și acoperă o arie geografică întinsă — 22 de județe din România. Profilul acestor operatori economici este unul omogen în sensul că toate sunt implicate în furnizarea de servicii esențiale pentru comunități: apă și canalizare, salubritate, transport public local, dar și câteva entități cu specific diferit.
Cel mai mare segment este reprezentat de companiile din domeniul apă-canal, în număr de 29, ceea ce reflectă gradul ridicat de fragmentare al acestui sector la nivel local — fiecare județ sau unitate administrativ-teritorială mai mare tinzând să aibă propriul operator de apă. Urmează 10 companii de transport public, preponderent regii autonome sau societăți comerciale care asigură transportul urban și metropolitan, și 4 companii de salubritate.
La acestea se adaugă câteva entități cu caracter mai specific: un parc industrial, două aeroporturi — cel din Cluj-Napoca și cel din Iași, două dintre cele mai active aeroporturi regionale ale țării — și Baza de tratament Ocna Mureș, un centru balnear cu tradiție aflat în administrare publică.
Diversitatea acestor entități subliniază că decizia nu a fost luată în baza unui criteriu sectorial, ci a unuia financiar: companiile respective au demonstrat că pot susține creșterea salarială din resurse proprii, fără a genera pierderi suplimentare sau a apela la subvenții publice suplimentare.
Condițiile de eligibilitate
Memorandumul aprobat de Guvern stabilește trei categorii de companii care pot beneficia de majorarea de 6,5%, fiecare cu propriile criterii de eligibilitate.
Prima categorie o constituie companiile care nu au înregistrat pierderi și nici plăți restante la data de 31 decembrie 2025 și care nu preconizează nici pentru anul 2026 apariția unor astfel de probleme financiare. Acestea sunt, practic, companiile cu cea mai solidă situație financiară și reprezintă cazul cel mai simplu din punctul de vedere al eligibilității.
A doua categorie este mai complexă și vizează companiile care au avut totuși pierderi și/sau plăți restante la finele anului 2025, dar care se angajează să le reducă semnificativ. Condiția este ca pierderile să fie diminuate cu cel puțin dublul sumei alocate creșterilor salariale — cu alte cuvinte, economia realizată prin restructurare sau eficientizare trebuie să fie de cel puțin două ori mai mare decât suma cheltuită în plus cu salariile. De asemenea, plățile restante trebuie să scadă cu cel puțin 20% față de nivelul existent la 31 decembrie 2025. Această abordare este una prudentă și orientată spre disciplină financiară: majorarea salarială nu este acordată gratuit, ci condiționată de un efort concret de îmbunătățire a situației economice a companiei.
A treia categorie privește companiile care au beneficiat de subvenții sau transferuri de la bugetul de stat sau bugetele locale pentru activitatea operațională în cursul anului 2025. Și acestea pot accesa majorarea salarială, dar cu o condiție-cheie: sumele reprezentând creșterile salariale trebuie să fie suportate exclusiv din veniturile proprii ale companiei, nu din bani publici suplimentari. Mai mult, veniturile proprii trebuie să crească în mod corespunzător pentru a acoperi această cheltuială. Această condiție urmărește să evite o situație paradoxală în care statul subvenționează mai întâi operațiunile unei companii și apoi plătește și creșterile salariale ale angajaților ei, fără nicio contribuție din eficiența proprie a entității respective.
Tensiunea cu mesajul austerității
Decizia Guvernului vine în contrast aparent cu discursul public al premierului Ilie Bolojan, care a avertizat în mod repetat că România se află într-o situație fiscală dificilă. Afirmația sa că țara noastră are printre cele mai mici venituri din UE raportat la PIB, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în aceste venituri, a conturat un mesaj de disciplină bugetară și raționalitate în cheltuieli. În acest context, o majorare salarială — chiar și una condiționată — poate părea contradictorie.
Totuși, Guvernul a ales să traseze o linie clară între companiile statului care sunt profitabile și cele care sunt deficitare, între majorările sustenabile și cele care ar adânci dezechilibrele. Mesajul implicit este că nu toate entitățile publice sunt la fel și că nu toate deciziile privind salariile din sectorul public sunt echivalente din punct de vedere al impactului bugetar. O companie de apă care funcționează pe profit și care plătește salarii mai mari angajaților săi din rezultatele proprii nu are același efect asupra bugetului de stat ca o creștere salarială acordată în bloc personalului din administrația centrală.
Ocuparea posturilor vacante
Alături de majorarea salarială, Executivul a aprobat și ocuparea posturilor vacante din cadrul acelorași companii. Această decizie este strâns legată de argumentul retenției personalului calificat: posturile rămase neocupate sunt adesea simptomul unui mediu de lucru necompetitiv în termeni de remunerare și perspectivă profesională. Prin combinarea celor două măsuri — mărirea salariilor și deschiderea proceselor de recrutare — Guvernul semnalează că prioritatea imediată pentru acești operatori economici este consolidarea capacității operaționale.
Aeroporturile din Cluj și Iași sunt poate cel mai grăitor exemplu în acest sens: ambele traversează o perioadă de creștere a traficului și au nevoie de personal specializat pentru a face față cererii. Similar, companiile de transport urban din marile orașe se confruntă cu dificultăți cronice de recrutare a șoferilor și tehnicienilor, în condițiile în care sectorul privat oferă pachete salariale mai atractive.
Perspective
Decizia de joi reprezintă o ajustare punctuală, nu o reformă structurală a politicii salariale din companiile publice locale. Cele 47 de entități vizate reprezintă o fracțiune din totalul operatorilor economici aflați în proprietatea sau coordonarea statului și a autorităților locale. Rămâne de văzut dacă modelul aplicat acum — majorări condiționate de performanță financiară demonstrabilă — va fi extins și la alte companii în perioadele următoare sau dacă va rămâne o excepție punctuală.
Ceea ce este clar este că Executivul încearcă să navigheze între două presiuni contradictorii: necesitatea de a menține disciplina fiscală și angajamentele față de partenerii externi, pe de o parte, și realitatea unui sector public care pierde forță de muncă calificată în favoarea pieței private, pe de altă parte. Majorarea de 6,5% pentru companiile profitabile este, în această ecuație, mai degrabă o măsură de management al riscului — riscul ca infrastructura esențială a orașelor românești să funcționeze cu personal insuficient și demotivat — decât o politică generoasă de creștere a veniturilor.
LISTA COMPANIILOR
APAVIL S.A. (Vâlcea)
S.C. Drumuri Municipale Timișoara S.A.
ELTRANS S.A. (Botoșani)
S.C. URBIS S.A. Baia Mare
S.C. Transport Public S.A. Focșani
Multi-Trans S.
Compania de Apă S.A. Buzău
HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc
S.C. Apă Filipeștii de Târg S.R.L.
SEPSI ÚT-ÉPÍTŐ S.R.L. (Covasna)
S.C. Compania Regională de Apă Bacău S.A.
S.C. APASERV SATU MARE S.A.
Apă Canal Sibiu S.A.
Compania de Transport Public Iași S.A.
S.C. Servicii Publice Iași S.A.
Societatea Salubris S.A. (Iași)
S.C. URBANA S.A. Odorheiu Secuiesc
AQUATIM S.A. (Timiș)
APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroșani
APA PROD S.A. Deva
Oradea Transport Local S.A.
S.C. Apă Târnavei Mari S.A. (Sibiu)
SEPSI REKREATÍV S.A. (Covasna)
Salubrizare Timișoara S.R.L.
S.C. Transport Public Timișoara S.A.
S.C. RAJA S.A. (Constanța)
Vital S.A. Baia Mare
S.C. Trans Bus S.A. (Buzău)
S.C. Aquavas S.A. (Vaslui)
S.C. Compania de Apă Oradea S.A.
Termoficare Oradea S.A.
Compania Aquaserv S.A. (Mureș)
Compania Apa Brașov S.A.
Compania de Apă Arad S.A.
Agenția de Dezvoltare Locală Oradea S.A.
S.C. Csíki Trans S.R.L. Miercurea-Ciuc
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj R.A.
S.C. Transport Local S.A. Târgu Mureș
Regia Autonomă Aeroportul Iași
Societatea Apă Canal 2000 S.A. Pitești
S.C. CLP ECOSERV S.R.L. Pașcani
Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A.
S.C. GOSCOM VASLUI S.A.
S.C. TRANSURB S.A. Vaslui
Baza de Tratament și Agrement Băile Sărate Ocna Mureș S.A.
Apă-Canal Ilfov S.A.
S.C. Apă Canal Cornu S.R.L.
