Loredana Ionescu
Furtunile extreme devin tot mai frecvente în România. Intensificarea bruscă a fenomenelor meteo îngrijorează meteorologii. Cauzele au fost explicate public de directorul ANM, Elena Mateescu. Potrivit specialiștilor, modificările climatice accentuează contrastele dintre masele de aer și declanșează dezechilibre atmosferice majore.
În ultimele zile, România s-a confruntat cu ploi torențiale, rafale puternice de vânt și descărcări electrice frecvente. Avertizările emise de ANM vizează aproape toate regiunile istorice. Specialiștii avertizează că acest tip de vreme extremă va deveni tot mai des întâlnit.
Schimbarea bruscă a maselor de aer, factor determinant
Una dintre cele mai importante cauze identificate este modificarea bruscă a temperaturii aerului. Mai exact, pătrunderea unei mase de aer rece într-o zonă încălzită excesiv duce la apariția fenomenelor violente.
„Atunci când o masă de aer foarte cald, așa cum a fost în ultimele 72 de ore, este înlocuită de o masă de aer mai rece, agresivitatea și intensitatea acestor tipuri de fenomene este mai mare”, a explicat meteorologul.
Acest contrast termic accentuat produce instabilitate atmosferică. Aerul cald urcă rapid, aerul rece coboară brusc. Se generează astfel curenți verticali puternici, norii se dezvoltă rapid și apar vijelii, tunete, fulgere și grindină.
Umiditatea ridicată amplifică energia atmosferică
Un alt element care contribuie la violența furtunilor este umiditatea din aer. Temperaturile ridicate determină evaporarea accentuată a apei. Atmosfera devine încărcată de vapori.
Când această masă umedă de aer cald se ridică și întâlnește aer rece, vaporii condensează brusc. Procesul eliberează o cantitate mare de energie latentă, care întreține norii de tip cumulonimbus – cei care dau furtuni violente.
Furtunile sunt însoțite adesea de rafale intense de vânt. Potrivit meteorologilor, vântul este generat de diferențele mari de presiune între masele de aer.
La altitudine, curenții de aer pot atinge viteze foarte mari. În condițiile unui dezechilibru termic și baric major, vântul coboară spre sol cu forță. Acest lucru duce la vijelii, prăbușiri de copaci și pagube materiale.
„Vorbim despre vijelii, având în vedere vitezele la rafală care pot să depășească 70-90km/h și pe intervale scurte de timp, cantități de apă de 25-40l/m² pe arii restrânse de peste 60l/m², cu precădere în jumătate estică a țării”.
Schimbările climatice, factor agravant
Specialiștii ANM au avertizat de mai multe ori că schimbările climatice globale agravează frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme.
Încălzirea globală duce la veri mai toride și mai uscate, urmate de episoade scurte și intense de precipitații. Pământul uscat nu poate absorbi rapid apa, ceea ce favorizează inundațiile. În același timp, contrastul dintre zonele de presiune și temperatură se accentuează.
„Această dinamică explozivă este specifică perioadei în care ne aflăm, dar este amplificată de schimbările climatice”, a explicat Elena Mateescu.
În orașele mari, temperaturile pot fi cu 2-3 grade mai mari decât în zonele rurale. Fenomenul este cunoscut ca „efectul insulei de căldură urbană”.
Acest surplus de căldură se acumulează în asfalt, beton și clădiri și este eliberat seara. Atunci când se ciocnește cu aerul rece care pătrunde în oraș, se pot forma celule de furtună care generează descărcări electrice intense și vânt puternic.
De asemenea, lipsa vegetației, aglomerația și poluarea contribuie la instabilitatea atmosferică accentuată în mediul urban.
Topirea rapidă a ghețarilor și modificarea circulației atmosferice
La nivel global, topirea accelerată a ghețarilor afectează circulația maselor de aer. Curentul jet – o bandă de aer care înconjoară globul la altitudine mare – devine mai sinuos, mai instabil.
Acest lucru face ca masele de aer polar sau tropical să ajungă mai ușor în zonele temperate, precum România. Astfel, apar episoade de vreme extrem de caldă urmate de valuri de aer rece, ceea ce generează furtuni.
Variațiile bruște de presiune atmosferică
Presiunea atmosferică influențează mișcarea aerului. Atunci când presiunea scade brusc într-o zonă, aerul din jur se deplasează rapid către acea zonă. Astfel se formează vânturi puternice.
Zonele cu presiune scăzută sunt asociate cu vreme instabilă și nori. Când presiunea se modifică rapid în ambele sensuri, vremea devine violentă și impredictibilă.
Calendarul furtunilor: O vară instabilă
Datele climatologice din ultimii ani arată că luna iulie este una dintre cele mai instabile din punct de vedere meteo. Temperaturile ridicate, urmate de fronturi de aer rece, favorizează dezvoltarea furtunilor.
„Este o perioadă cu instabilitate atmosferică pronunțată. Vom continua să avem episoade de fenomene severe și în zilele următoare”, a spus Elena Mateescu.
Autoritățile recomandă cetățenilor să fie atenți la alertele ANM, să evite deplasările în timpul avertizărilor și să-și asigure locuințele și bunurile împotriva riscurilor meteo.
Sursa foto: Arhivă
