Loredana Ionescu
Curtea Constituțională a României a stabilit că va analiza abia pe 17 septembrie sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan cu privire la modificările aduse Legii 489/2006 privind regimul general al cultelor. Este vorba despre o inițiativă legislativă semnată de deputatul Silviu Vexler, care a stârnit reacții puternice și multiple critici de neconstituționalitate.
Legea care a provocat reacția președintelui
Actul normativ în cauză prevede, printre altele, sancționarea penală a persoanelor care exercită fără drept atribuții religioase, precum cele ale unui preot, rabin, imam sau altă funcție clericală ori monahală „asimilată cu acestea la solicitarea cultelor”. De asemenea, textul acordă cultelor un drept exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.
Nicușor Dan a sesizat Curtea pe motiv că legea extinde în mod vag și neclar sfera de aplicare a unei infracțiuni și lasă deschisă posibilitatea ca acte administrative – nu legi – să definească faptele sancționabile, ceea ce contravine normelor constituționale și europene.
Criticile formulate în sesizare
În sesizarea depusă și publicată pe site-ul Senatului, președintele reclamă că legea încalcă mai multe articole din Constituție (art. 1 alin. 5, art. 29, art. 30, art. 76 și art. 147), precum și prevederi ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. El susține că modificarea legislativă introduce o formă de incriminare neclară, prin utilizarea unor termeni vagi, care pot fi interpretați arbitrar de autorități.
Totodată, se subliniază că legea delegă unor structuri administrative, precum Secretariatul de Stat pentru Culte, atribuții care nu ar trebui să aibă valoare de reglementare penală.
„Stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni trebuie să se facă exclusiv prin lege, nu prin acte administrative sau prin intervenția cultelor religioase, care pot avea propriile coduri și statute”, notează președintele.
O altă critică adusă legii vizează lipsa de claritate în enumerarea funcțiilor religioase care intră sub incidența noii reglementări. Legea menționează doar preot, rabin și imam, ignorând funcțiile specifice altor culte recunoscute oficial în România.
Nicușor Dan atrage atenția că titulaturi precum „muftiu”, „bătrân”, „slujitor duhovnicesc” sau „păstor” nu sunt menționate, deși fac parte din structurile clericale ale unor confesiuni religioase protejate prin lege.
Conform noilor prevederi, orice persoană care exercită fără drept atribuțiile unei funcții clericale sau monahale, așa cum sunt definite de fiecare cult în parte, riscă să fie sancționată penal. Președintele susține că, în lipsa unor definiții clare și unitare, aplicarea legii poate duce la abuzuri sau interpretări neconstante.
În plus, stabilirea unor drepturi exclusive ale cultelor asupra modului de cinstire a persoanelor canonizate ar limita libertatea religioasă și de exprimare, garantate de Constituție.
CCR amână analiza pentru toamnă
Deși sesizarea a fost trimisă imediat după transmiterea legii spre promulgare, Curtea Constituțională a decis că va discuta subiectul abia pe 17 septembrie 2025. Până atunci, legea nu poate fi promulgată.
Este a doua oară când Nicușor Dan contestă un proiect semnat de deputatul Silviu Vexler. Anterior, șeful statului a atacat fără succes la CCR legea privind combaterea antisemitismului și interzicerea organizațiilor cu caracter legionar.
Ce spune președintele despre impactul legii
„Se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte’”, mai spune preşedintele.
Nicuşor Dan mai reproşează enumerarea incompletă a funcţiilor clericale şi monahale. „În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcţii, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii”, explică şeful statului, potrivit RTV.
Până în septembrie, legea rămâne în așteptare, iar decizia CCR va fi crucială pentru stabilirea validității acesteia. Dacă judecătorii constituționali vor da dreptate președintelui, legea va fi returnată Parlamentului pentru revizuire. În caz contrar, ea ar putea intra în vigoare exact în forma contestată.
Sursa foto: Arhivă
