Georgescu Dragos
Un singur rând, o singură propoziție, o singură respirație pusă în cuvinte. În seara de 12 octombrie, Flavia Groșan a publicat această frază pe pagina ei de Facebook. Nimeni nu știa atunci, nici măcar ea probabil, că avea să fie ultima ei postare înainte de moarte. O propoziție aparent simplă, dar care astăzi, după vestea dispariției ei, pare să capete alte sensuri, alte umbre, alte nuanțe. Flavia Groșan a murit miercuri, 19 noiembrie 2025, la spitalul din Oradea după o lungă suferință.
Ce a putut să spună medicul penumolog Flavia Groșan înainte să moară
Pentru cei care au urmărit parcursul ei public, Flavia Groșan nu a fost niciodată un personaj obișnuit. A fost medicul pneumolog care a declanșat furtuni online, femeia care a stârnit dezbateri, omul care a adunat atât adepți loiali, cât și critici vocali. A fost, în același timp, un om cu trăiri intense, cu convingeri puternice, cu un stil de comunicare direct — uneori prea direct — care a tulburat liniștea lumii medicale.
Dar postarea din 12 octombrie nu avea nimic din tensiunea, apăsarea sau combativitatea din perioadele în care ajunsese în centrul controversei. Era o frază așezată, aproape poetică, și tocmai această simplitate a ei a devenit ulterior tulburătoare. O propoziție care, în lumina morții, a început să sune ca un testament scurt, o confesiune aruncată într-o seară de toamnă, o încercare de a-și elibera sufletul de poverile pe care perioada din urmă i le așezase pe umeri.
„Să nu regreți nimic. Să trăiești dincolo de monotonia lumii și superstițiile lor bolnăvicioare”, a scris Flavia Groșan pe facebook în octombrie.
Doar 52 de distribuiri, câteva sute de reacții — și apoi, în comentarii, un amestec de emoție, panică, entuziasm și mesaje stranii. Unii îi spuneau cu drag „Nu ne lăsați!”, alții îi trimiteau binecuvântări, iar câțiva comentatori postau răspunsuri delirante, în care erau invocați demoni, blesteme, masoni și atacuri „energetice”. Comentariile acestea, încadrate acum în contextul finalului tragic, capătă o notă aproape suprarealistă.
Imaginea acestei ultime postări, redevenită virală după decesul ei, a surprins exact această tensiune: un mesaj liniștit de la Flavia Groșan, în contrast total cu avalanșa de reacții care au urmat. Printre ele, un comentariu evidențiat chiar în captura virală — lung, confuz, încărcat de termeni mistico-ezoterici — vorbea despre „atacuri magice”, „frecvențe negative”, „invocații demonice”, „război parapshihologic” și „forțe oculte”. Autorul mesajului părea convins că medicul era victima unor puteri întunecate.
Dacă pentru cineva din afară această postare pare un amestec între fascinație și absurd, pentru cei care au urmărit parcursul Flaviei Groșan, reacțiile acestea nu sunt noi. Ele reflectă atmosfera în care medicul trăia de câțiva ani: un spațiu digital unde unii o considerau „vindecătoare”, „rebelă”, „curajoasă”, iar alții vedeau în ea un pericol public. Un spațiu unde unii o ridicau în slăvi, iar alții o contestau cu vehemență. Un spațiu unde raționalul și iraționalul coexistau liniștit.
Pe 12 octombrie, însă, în acea ultimă postare, nu era niciun semn de revoltă. Nicio acuzație. Nicio declarație medicală. Niciun atac. Doar o propoziție despre libertate, desprindere și trăirea vieții dincolo de temeri.
