Georgescu Dragos
Într-o lume în care schimbările climatice, suprasolicitarea rețelelor energetice și instabilitatea geopolitică creează tot mai des situații de criză, riscul unei pene majore de curent – cunoscut sub numele de blackout – nu mai este doar o teorie îndepărtată. Europa a trecut deja prin astfel de episoade în cursul acestui an, iar România nu este ferită de posibilitatea unor avarii de proporții la rețeaua de transport sau distribuție a energiei electrice.
Ce conține rucsacul de urgență pentru blackout. A fost lansat și în România și te ajută să supraviețuiești 3 zile
Pentru a întări capacitatea de reacție a populației și pentru a încuraja un comportament responsabil, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), în colaborare cu Asociația Energia Inteligentă, a lansat un ghid de conduită destinat cetățenilor. Documentul, prezentat public în cadrul proiectului „Zilele Prevenirii Dezastrelor”, aduce recomandări concrete privind modul de acțiune înainte, în timpul și după o întrerupere prelungită a curentului electric.
Secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, a subliniat că fiecare familie trebuie să fie pregătită să reziste cel puțin 72 de ore pe cont propriu, în lipsa alimentării cu energie electrică. „Pregătirea populației este un pilon esențial al strategiei Uniunii Europene de prevenire și răspuns la amenințări. O bună organizare poate transforma fiecare cetățean în propriul său salvator”, a spus acesta.
România nu a trecut până acum printr-o pană de curent generalizată, dar specialiștii atrag atenția că infrastructura energetică europeană este vulnerabilă în fața suprasolicitărilor, a atacurilor cibernetice sau a fenomenelor meteorologice extreme. În Germania, Franța sau Spania, penele de curent din ultimele luni au lăsat milioane de oameni fără electricitate, uneori pentru mai multe zile.
Într-o astfel de situație, consecințele sunt complexe: lipsa apei curente, imposibilitatea de a utiliza mijloacele de transport electrice sau electronice, blocarea comunicațiilor și dificultăți în asigurarea alimentelor și a medicamentelor. În lipsa unui plan, comunitățile devin vulnerabile, iar efectele psihologice – frică, izolare, panică – pot fi la fel de periculoase ca lipsurile materiale.
„Am conceput acest ghid pentru a răspunde unei întrebări simple: ce facem dacă, mâine, curentul dispare pentru mai multe zile?”, a explicat Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă. „Nu este vorba doar de obiecte sau provizii, ci și de atitudinea corectă, de solidaritatea comunitară și de capacitatea de a rămâne calmi.”
Rucsacul de urgență – elementul-cheie al pregătirii
Una dintre recomandările centrale ale ghidului este pregătirea unui rucsac de urgență, un kit complet care să fie la îndemâna fiecărei familii. Acesta trebuie să conțină tot ce este necesar pentru supraviețuire timp de cel puțin trei zile, fără acces la electricitate sau la infrastructura obișnuită.
Autoritățile atrag atenția că rucsacul trebuie verificat periodic, iar elementele consumabile – apă, alimente, baterii, medicamente – trebuie înlocuite la termen, pentru a fi eficiente atunci când sunt cu adevărat necesare.
Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență
Apă și alimente
Apa este resursa vitală în orice situație de criză. Recomandarea este de patru litri de persoană pe zi, depozitați în recipiente sigilate, păstrate într-un loc răcoros și întunecat. Proviziile de apă trebuie reînnoite la fiecare șase luni. Tabletele de purificare a apei sau filtrele portabile sunt de asemenea utile, mai ales în mediul rural.
În ceea ce privește alimentele, se recomandă produse compacte, ușor de transportat și cu termen lung de valabilitate: conserve, batoane energizante, biscuiți, alimente deshidratate. Pentru familiile cu copii mici, trebuie incluse formule de lapte praf sau mâncare specială. Nici animalele de companie nu trebuie uitate – hrana lor face parte din kit.
Un set de documente esențiale trebuie să existe în rucsacul de urgență: acte de identitate, polițe de asigurare, contracte de proprietate. Ele pot fi păstrate în format fizic, într-o cutie rezistentă la apă, dar și în format digital, pe un stick criptat. De asemenea, este indicată existența unor sume de bani lichizi, în bancnote mici, pentru situații în care bancomatele sau plățile electronice nu funcționează.
Chei de rezervă, numere de telefon importante, o hartă fizică a zonei și o copie a planului de urgență al familiei completează lista.
Trusa de prim ajutor
Ghidul subliniază importanța unei truse medicale adaptate nevoilor fiecărei familii. Medicamentele uzuale, rețetele, analgezicele, antisepticele, dar și articole speciale precum baterii pentru aparate auditive sau accesorii pentru scaune rulante trebuie să fie la îndemână.
Pe lângă îngrijirea medicală, igiena este crucială pentru prevenirea bolilor. În rucsac trebuie să existe săpun, șervețele umede, produse de igienă personală, hârtie igienică și saci de gunoi.
Îmbrăcăminte și articole pentru încălzire
În funcție de sezon, fiecare membru al familiei are nevoie de un set complet de haine, inclusiv lenjerie și încălțăminte. O jachetă impermeabilă sau o pelerină de ploaie poate face diferența între confort și boală.
Pentru nopțile reci, ghidul recomandă pături groase, saci de dormit și folii de supraviețuire. Acestea din urmă ocupă puțin spațiu și asigură protecție termică de urgență.
Un radio portabil cu baterii de rezervă, cu încărcare solară sau mecanică, devine esențial pentru informarea din surse oficiale. O lanternă, batoane luminoase, o baterie externă pentru telefon, fluierul de semnalizare, un cuțit multifuncțional și mănuși de lucru sunt la fel de importante.
Pentru siguranță, ghidul recomandă și accesorii care să permită oprirea utilităților (gaz, apă) în caz de avarie, precum și măști de praf pentru situații speciale.
Cum trebuie să acționăm în caz de blackout
Pe lângă rucsacul pregătit, comportamentul fiecăruia dintre noi este decisiv pentru traversarea unei pene de curent prelungite.
În timpul întreruperii
– se recomandă menținerea calmului și informarea exclusiv din surse oficiale, prin intermediul posturilor de radio;
– un întrerupător de lumină trebuie lăsat aprins pentru a observa revenirea energiei, în timp ce aparatele electrocasnice trebuie deconectate pentru a evita defectarea lor;
– călătoriile inutile trebuie evitate, pentru a reduce riscurile;
– se impune verificarea situației rudelor și vecinilor vulnerabili, în special vârstnici sau bolnavi;
– protecția împotriva frigului sau a căldurii excesive, păstrarea alimentelor și menținerea igienei sunt esențiale.
După revenirea curentului
– aparatele trebuie conectate treptat, pentru a nu suprasolicita rețeaua;
– zonele în care cablurile au căzut trebuie evitate, iar autoritățile anunțate;
– se recomandă evaluarea alimentelor și medicamentelor care nu au putut fi refrigerate;
– instrucțiunile privind alimentarea cu apă potabilă trebuie urmate cu strictețe.
Lansarea ghidului nu este doar un exercițiu de comunicare publică, ci un pas concret în strategia națională de creștere a rezilienței. Autoritățile transmit un mesaj clar: fiecare cetățean are un rol de jucat în propria securitate. Într-o lume tot mai fragilă, autosuficiența pentru 72 de ore poate face diferența între panică și supraviețuire.
„O comunitate puternică este o comunitate pregătită”, a spus Monica David, subliniind că solidaritatea și responsabilitatea individuală se completează reciproc.
Blackout-ul nu este un scenariu de film SF, ci o posibilitate reală. România, la fel ca alte state europene, trebuie să fie pregătită. Ghidul lansat de DSU și Asociația Energia Inteligentă oferă un cadru clar, accesibil și practic pentru fiecare familie.
Un rucsac de urgență, câteva reguli de comportament și o atitudine responsabilă pot face diferența între haos și siguranță. În fața unor riscuri care nu pot fi pe deplin controlate, pregătirea devine cea mai importantă formă de protecție.
