Mirela Loșniță
Pe 29 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfinții Petru și Pavel, o zi cu o semnificație profundă și multe tradiții și obiceiuri. Cunoscută și sub numele de Moșii de Sânpetru, această zi este marcată de diverse superstiții și obiceiuri care aduc aminte de credințele populare și de legătura strânsă dintre oameni și natură.
Sfinții Petru și Pavel sunt prăznuiți împreună deoarece au murit în aceeași zi, pe 29 iunie 67. În tradiția populară, aceștia sunt reprezentați stând în Lună: Petru la dreapta și Pavel la stânga. Sfântul Petru este cunoscut pentru rolul său de gardian al Raiului, având cheile de la poartă și încăperile acestuia, fiind mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Sfântul Petru și puterile sale
Se crede că Sfântul Petru guvernează ploaia și căldura și are puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a veni grindina, el o fierbe timp de trei zile pentru a o mărunți, astfel încât să nu provoace daune mari culturilor. Atunci când tunetele sunt înăbușite sau se aude un huruit mare înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină.
În multe povestiri populare, SânPetru apare ca un om obișnuit, îmbrăcat în straie țărănești, lucrând pământul, crescând vite și pescuind. Se spune că, atunci când plesnește din bici, scânteile se transformă în licurici. O altă legendă spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credință, SânPetru cheamă balaurii și pornește grindina asupra lor, mărunțind-o pentru a nu pune în pericol oamenii.
Ce se dă de pomană de sfinții Petru și Pavel
Moșii de Sânpetru este o sărbătoare în care se dau de pomană pentru sufletele celor morți. Se spune că moșii erau nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune și minuni pe unde mergeau. În această zi, femeile împart oale cu apă, vase cu vin, lapte și mâncare gătită, toate împodobite cu flori și cireșe.
De ziua Sfinților Petru și Pavel, femeile dau de pomană pentru sufletele celor morți. Oalele cu apă sunt date pentru ca cei plecați să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Vasele cu vin, lapte și mâncare gătită sunt împodobite cu flori și cireșe și sunt împărțite celor nevoiași. De asemenea, la biserică se duc mere, zarzăre, colivă, colaci și miere în faguri.
Există și anumite interdicții în această zi sfântă. Se spune că femeile nu au voie să toarcă, deoarece se crede că astfel se întorc colacii de la morți. De asemenea, nu este bine să scuturi merii până pe 29 iunie, altfel poate cădea grindina peste holde. În ziua de Moșii de Sânpetru, oamenii trebuie să evite munca grea și să se concentreze pe tradițiile religioase și pe oferirea de pomeni.
Începând cu această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă, iar tunetele și fulgerele din ziua Sfinților Petru și Pavel sunt semne că nucile și alunele vor fi viermănoase. Se mai spune că, atunci când Sfântul Petru plesnește din bici, scânteile devin licurici care îi călăuzesc pe călătorii rătăciți prin pădure sau pe drumuri de munte.
În comunitățile rurale din România, Moșii de Sânpetru este o zi de mare importanță, marcată de ritualuri și tradiții străvechi. Oamenii își aduc aminte de cei dragi plecați și oferă pomeni pentru sufletele lor. Se spune că aceste gesturi aduc noroc și binecuvântare celor care le fac.
