Georgescu Dragos
Într-o lume în care performanța a devenit standard, iar ritmul de lucru pare tot mai greu de susținut, burnout-ul nu mai este doar un termen din psihologie, ci o realitate care afectează milioane de oameni. Organizația Mondială a Sănătății a inclus acest sindrom în cea de-a 11-a revizuire a Clasificării Internaționale a Bolilor (ICD-11), definindu-l drept un fenomen profesional, nu o afecțiune medicală. Este, însă, un semnal de alarmă grav — semnul că stresul cronic de la locul de muncă nu a mai putut fi gestionat. Acest sindrom ar fi stat și la baza decesului medicului Ștefan Szabo. În vârstă de 37 de ani, tânăra era director medical al spitalului din Buzău și ar fi decedat în camera ade gardă.
Ce este burnout-ul, sindromul din cauza căruia ar fi murit medicul Ștefania Szabo
Burnout-ul este descris ca un sindrom rezultat în urma stresului cronic la locul de muncă, stres care nu a fost gestionat eficient. Acesta are trei dimensiuni principale:
Epuizarea energiei – persoana afectată se simte permanent obosită, lipsită de forță și fără capacitate de concentrare.
Detașarea emoțională față de locul de muncă – apare o atitudine cinică, lipsită de implicare, și o stare de indiferență față de activitățile profesionale.
Scăderea eficienței profesionale – randamentul scade vizibil, iar satisfacția față de muncă dispare treptat.
Burnout-ul se manifestă exclusiv în contextul profesional. Nu este o boală în sine, dar poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și psihice.
Ce cauzează burnout-ul
Epuizarea profesională nu apare peste noapte. Este rezultatul unei acumulări constante de stres, presiune și lipsă de echilibru între viața personală și cea profesională.
Printre cauzele principale se numără:
Lipsa controlului asupra muncii. Când nu poți influența deciziile care îți afectează activitatea — programul, sarcinile sau volumul de lucru — apare frustrarea și sentimentul că munca ta nu contează.
Așteptări neclare sau nerealiste. Lipsa de claritate privind responsabilitățile sau obiectivele duce la confuzie și la senzația că nu faci niciodată suficient.
Mediu de lucru toxic. Relațiile tensionate cu colegii, superiorii care subminează eforturile sau lipsa recunoașterii pot amplifica stresul zilnic.
Sarcini extreme. O muncă prea monotonă sau, dimpotrivă, haotică, solicită constant concentrarea și determină epuizarea cognitivă.
Izolarea socială. Lipsa interacțiunilor de sprijin, fie la serviciu, fie în viața personală, accentuează sentimentul de singurătate și stresul.
Dezechilibrul muncă–viață personală. Când munca ocupă tot timpul și nu mai rămâne energie pentru familie sau relaxare, corpul și mintea cedează treptat.
Cine este mai expus riscului de burnout
Anumite categorii profesionale și situații cresc semnificativ riscul de a ajunge la epuizare. Printre cei mai vulnerabili se numără:
Persoanele cu volum mare de muncă, care lucrează fără pauze, inclusiv în weekenduri.
Cei care se confruntă cu dificultăți în echilibrarea vieții personale cu cea profesională.
Profesioniștii din domenii cu încărcătură emoțională puternică, precum sănătatea, educația sau asistența socială.
Angajații care nu dețin control asupra activităților lor, fiind presați constant de termene și reguli rigide.
De asemenea, perfecționiștii, persoanele empatice și cele cu un puternic simț al datoriei tind să ignore semnele de oboseală până când epuizarea devine severă.
Simptomele burnout-ului
Epuizarea profesională evoluează lent, iar semnele inițiale pot fi trecute ușor cu vederea. În timp, însă, simptomele devin mai vizibile și afectează toate aspectele vieții.
Simptome fizice:
senzație constantă de oboseală și lipsă de energie;
dureri de cap frecvente, tensiune musculară sau dureri de spate;
scăderea imunității și îmbolnăviri repetate;
tulburări de somn și modificarea apetitului.
Simptome emoționale:
sentiment de eșec și neputință;
pierderea motivației și a entuziasmului;
cinism față de colegi sau clienți;
scăderea stimei de sine și a încrederii în propriile abilități.
Simptome comportamentale:
izolare față de ceilalți;
întârzierea sarcinilor și pierderea interesului pentru activitățile zilnice;
creșterea consumului de alcool, tutun sau alimente nesănătoase;
evitare constantă a responsabilităților.
La început, semnele pot fi subtile, dar ignorarea lor duce la degradarea treptată a stării generale, până la apariția unor probleme medicale.
Consecințele epuizării netratate
Dacă burnout-ul nu este abordat la timp, efectele pot fi devastatoare, atât pentru individ, cât și pentru mediul profesional. Pe lângă scăderea performanței, epuizarea duce la probleme serioase de sănătate:
Stres cronic și anxietate. Organismul rămâne blocat în stare de alertă, ceea ce afectează sistemul nervos și hormonal.
Insomnie și tulburări de somn. Lipsa odihnei agravează oboseala și iritabilitatea.
Depresie și furie necontrolată. Persoana afectată devine instabilă emoțional și pesimistă.
Probleme cardiovasculare și diabet. Stresul prelungit crește tensiunea arterială și afectează metabolismul.
Vulnerabilitate crescută la infecții. Sistemul imunitar slăbește, iar corpul devine mai predispus la îmbolnăviri.
Ignorarea semnalelor poate duce chiar la prăbușiri fizice sau crize de panică, care necesită intervenție medicală imediată.
Cum se gestionează burnout-ul: cei trei pași esențiali
Specialiștii recomandă o abordare în trei etape, cunoscută sub numele de „regula celor trei R”:
Recunoaștere – Identificarea semnelor timpurii ale epuizării este primul pas spre recuperare.
Reparare – Implică măsuri concrete pentru reducerea stresului și restabilirea echilibrului emoțional.
Reziliență – Construirea unei rutine sănătoase care să prevină reapariția burnout-ului.
Acest proces necesită timp, dar cu pași mici și consecvenți, este posibilă revenirea la o stare de bine.
Pași concreți pentru prevenirea și tratarea burnout-ului
1. Reconectarea cu oamenii din jur
Sprijinul social este una dintre cele mai eficiente forme de protecție împotriva stresului. Vorbește deschis cu familia, prietenii sau colegii de încredere despre ceea ce simți. Discuțiile sincere reduc tensiunea interioară și ajută la recăpătarea echilibrului.
Socializează cu colegii, dar evită persoanele negative.
Implică-te într-un grup de sprijin, o comunitate religioasă sau o asociație cu care rezonezi.
Fă voluntariat — a-i ajuta pe alții aduce sens și satisfacție personală.
2. Reanalizarea relației cu locul de muncă
Uneori, burnout-ul nu poate fi evitat fără schimbarea perspectivei asupra muncii.
Redescoperă valoarea muncii tale. Găsește aspectele care îți oferă satisfacție, chiar și în sarcinile banale.
Păstrează echilibrul. Caută activități în afara serviciului care te împlinesc — familie, hobby-uri, sport.
Ia o pauză. Uneori, o vacanță sau un concediu medical poate fi necesar pentru a-ți reîncărca bateriile.
3. Reevaluarea priorităților personale
Burnout-ul este semnul clar că unele lucruri trebuie schimbate.
Stabilește limite clare între muncă și viața personală. Învață să spui „nu” fără vinovăție.
Oferă-ți zilnic pauze fără tehnologie — fără e-mailuri sau rețele sociale pentru câteva ore.
Practică activități creative precum pictura, scrisul sau gătitul. Acestea relaxează mintea.
Programează momente de relaxare profundă: yoga, meditație, respirație conștientă.
Dormi suficient — somnul este esențial pentru regenerarea psihică.
4. Activitatea fizică, un aliat de nădejde
Chiar dacă epuizarea pare să te imobilizeze, mișcarea este una dintre cele mai bune terapii. Nu este nevoie de efort intens — o plimbare de 10 minute poate ridica moralul pentru câteva ore.
Exercițiile ritmice precum mersul rapid, înotul, alergarea sau dansul ajută la eliberarea endorfinelor, reduc anxietatea și îmbunătățesc concentrarea. Ideal este să faci cel puțin 30 de minute de activitate fizică pe zi, împărțite în intervale scurte.
Cum poți preveni burnout-ul pe termen lung
Prevenția este mai ușoară decât recuperarea. Pentru a evita epuizarea profesională, este important să adopți obiceiuri sănătoase:
Planifică-ți pauze regulate în timpul zilei.
Evită multitasking-ul și concentrează-te pe o singură sarcină.
Cere ajutor când ai nevoie, în loc să preiei totul singur.
Creează un spațiu de lucru care să te relaxeze și să te inspire.
Acordă atenție semnalelor corpului — oboseala, iritabilitatea și insomnia sunt semne de avertizare.
