Loredana Ionescu
Norma de hrană reprezintă una dintre cele mai vechi componente ale veniturilor din sectorul public din România. În contextul reducerii cheltuielilor bugetare, această indemnizație este analizată pentru o posibilă eliminare, iar impactul ar putea fi semnificativ atât financiar, cât și social.
Ce este norma de hrană și cine o primește
Norma de hrană este o compensație financiară destinată acoperirii cheltuielilor zilnice cu alimentația pentru anumite categorii de angajați din sectorul public. Inițial, acest beneficiu a fost conceput pentru personalul militar, în funcție de efortul fizic și de specificul activității, pentru a asigura un aport caloric adecvat.
În prezent, în România există două forme principale ale acestui drept.
Pentru militari și angajații din structurile de ordine publică – Armată, Poliție, Jandarmerie – norma este stabilită la 34 de lei pe zi, indiferent de grad sau funcție.
Pentru restul bugetarilor, există o indemnizație de hrană în valoare de 347 de lei brut lunar, acordată celor cu venituri sub 6.000 de lei, conform legislației în vigoare.
Această componentă este integrată în structura veniturilor și nu este considerată un bonus ocazional, ci o parte constantă a remunerației.
De ce este analizată eliminarea
Propunerea de eliminare a normei de hrană a fost discutată în cadrul coaliției de guvernare, la inițiativa Ministerului de Finanțe. Argumentul principal îl reprezintă reducerea cheltuielilor publice.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a explicat impactul financiar al măsurii: „Din toți cei care au această normă, cam o treime și un pic înseamnă doar Armata și Internele. În jur de 800 de milioane”. Potrivit acestuia, impactul total ar putea ajunge la 2,4 – 2,5 miliarde de lei.
Întrebat dacă măsura ar viza doar personalul civil, acesta a precizat: „Pentru toată lumea. A fost o propunere”.
Poziția Ministerului Apărării
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că nu susține eliminarea normei de hrană pentru militari.
„Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea normei de hrană pentru militarii Armatei Române care există de la Cuza încoace”, a spus acesta în Parlament.
Oficialul a subliniat că norma este una „specifică, calorică, în funcţie de activitate” și că este plafonată din 2017, fără a fi actualizată în raport cu inflația. De asemenea, norma susține funcționarea cantinelor militare, utilizate de aproximativ 70% dintre angajați.
„Din toți cei care au această normă, cam o treime și un pic înseamnă doar Armata și Internele. În jur de 800 de milioane”, a transmis acesta, adăugând că impactul total ar putea ajunge la 2,4 – 2,5 miliarde de lei.
S-ar aplica doar pentru civili? Kelemen Hunor a răspuns clar:
„Pentru toată lumea. A fost o propunere”. Potrivit lui, proiectul ar putea ajunge în Parlament chiar săptămâna viitoare.
Originea istorică a normei
Norma de hrană are rădăcini în organizarea Armatei Române din secolul al XIX-lea. De-a lungul timpului, a existat sub forma rațiilor alimentare sau a drepturilor acordate personalului militar.
„Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană, nu poate să vină din micşorarea salariilor, nu poate să vină din micşorarea numărului de militari şi nu poate să vină din schimbarea modului de calcul a pensiilor militare”, a precizat oficialul.
Aceasta a fost concepută ca un instrument de organizare strategică, menit să asigure autonomia logistică a structurilor militare în situații de criză.
„Ea a fost gândită tocmai cu scopul de a oferi mai multe variante şi de a fi pregătiţi în caz de război, în caz de necesităţi specifice ale Armatei Române”, a explicat Radu Miruță.
Cum este aplicată în alte state europene
La nivel european, sistemele diferă. În state precum Germania, Franța sau Olanda, nu există o indemnizație distinctă pentru hrană. Costurile sunt integrate în salariul de bază sau compensate prin alte forme, cum ar fi cantine subvenționate sau diurne.
În schimb, în unele țări din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Ungaria sau Bulgaria, există în continuare forme distincte de compensații alimentare pentru militari și forțele de ordine.
România păstrează un model tradițional, aflat acum în analiză în contextul presiunilor bugetare.
Ce ar însemna eliminarea pentru angajați
Eliminarea normei de hrană ar duce la diminuarea veniturilor pentru toți beneficiarii. Pentru un militar, pierderea ar putea depăși 1.000 de lei lunar, iar pentru un bugetar civil ar însemna aproximativ 347 de lei brut pe lună.
Pe lângă impactul financiar direct, decizia ar avea și o componentă simbolică. Norma de hrană este una dintre puținele componente salariale care au fost menținute de-a lungul reformelor succesive din ultimele decenii.
În prezent, subiectul rămâne în dezbatere, iar o eventuală inițiativă legislativă ar urma să fie analizată în Parlament.
Sursa foto: Arhivă
