Redactia
Astăzi vă aducem în atenție una dintre cele mai vechi expresii din limba română. Pentru mulți, această expresie este familiară și își pot da seama ce înseamnă, dar pentru alții, atunci când o aud, râd cu poftă, deoarece nu au nicio idee despre semnificația sa. Prin urmare, ce semnifică de fapt expresia „a umbla cu jalba în proțap”? Puțini români mai cunosc în prezent sensul ei! Iată explicația!
Ce înseamnă „a umbla cu jalba în proțap”
Mulți când aud cuvântul proțap au tendința să se gândească la mâncare, dar această asociere este departe de adevăr. Expresia veche pe care o dezbatem astăzi este din ce în ce mai rar folosită și semnifică a solicita în mod insistent și evident un drept sau o favoare. Deci, la ce se referă expresia „a umbla cu jalba în proțap”? Conform Dicționarului Explicativ al limbii Române, această expresie se definește astfel: „a umbla cu jalba în proțap” înseamnă a protesta, a face reclamații sau a cere cu insistență ceva.
„Vezi, atunci s-au sculat târgoviștenii cu mic, cu mare, ș-au venit la Divan la București cu rogojini aprinse în cap și cu jalba în proțap” […] (citat din scriitorul: Ion Ghica), este un exemplu al folosirii expresiei cu „jalba în proțap”. Chiar și marele poet Mihai Eminsescu a folosit în textele sale această expresie veche: „Cu jalba în proțap, marele partid roșu conjura pe M.S. să nu cumva să sancționeze convenția comercială. (citat din Mihai Eminescu)”.
Cele mai bizare expresii din limba română și semnificația acestora
În limba română există o varietate de expresii, unele dintre ele putând părea neobișnuite sau amuzante. Unele sunt ușor de înțeles și de explicat, în timp ce altele au o istorie complexă legată de formarea și transmiterea lor de-a lungul timpului. Iată o parte dintre cele mai bizare expresii existente în limba română, precum și semnificația lor!
- – „A trăi ca-n sânul lui Avram” – a fi în elementul său, a o duce bine
- – „A freca menta” – a irosi timpul
- – „A spălat putina” – A fugi, a pleca precipitat, în goană, pe furiş.
- – „A-și lua nasul la purtare” – a se obrăznici
- – „A da apă la moară (cuiva)” – a provoca la dialog, la povestit
- – „A călca pe bec” – a încălca o regulă
- – „A vinde castraveți grădinarului” – a încerca să păcălești pe unul care știe adevărul
- – „A vinde pielea ursului din pădure” – a conta pe un lucru înainte de a fi sigur că-l poți obține
- – „A umbla teleleu (Tănase)” – a umbla de colo până colo, fără rost
- – „A fi teleleu” – a fi zăpăcit, aiurit, năuc
- – „A da la rațe” – a vomita
- – „A se uita ca vițelul la poarta nouă” – a fi nedumerit, a nu ști
- – „Când zboară porcul” – niciodată
- – „A bate șaua ca să priceapă iapa” – a face o aluzie
- – „A umbla cu cioara vopsită” – a minți, a înșela
- – „A fi prins cu mâța-n sac” – a fi prins cu minciuna (înșelând)
- – „A face din rahat bici” – a încerca să faci ceva imposibil
- – „A bate apa-n piuă” – a face ceva inutil
- – „A da cu oiștea-n gard” – a gafa
- – „Colac peste pupăză” – pe deasupra, după ce că
- – „A avea ac de cojocul cuiva” – a se putea răzbuna pe / a plăti o poliță cuiva
- – „A pune cu botul pe labe” – a pune pe cineva la respect
- – „A face cu ou și cu oțet” – a certa, a dojeni, a critica
- – „Tichie de mărgăritar îi trebuie chelului” – la modul: exact asta îți mai lipsea
- – „A se aduna ca la mort” – a veni multă lume, a se înghesui
- – „A se aduna ca la urs” – a se aduna în număr foarte mare
- – „A se uita ca la mașini străine” – a fi uimit!
- – „A trage nădejde ca ursul de coadă” – a nădăjdui lucruri imposibil de realizat
- – „A se trage pe fund” – a se eschiva
- – „A ajunge cuțitul la os” – a ajunge într-o situație limită
- – „A duce cu preșul” – a păcăli, a înșela
- – „A băga mâna în foc” (pentru cineva) – a garanta
- – „A nimerit orbul Brăila” – a nu fi imposibil de realizat
- – „A se lupta cu morile de vânt” – a încerca ceva fără rost
- – „A lua boii de la bicicletă” – a nu-i fi frică de pedeapsă
- – „A mâna porcii la jir” – a sforăi
- – „A trece ca gâsca prin apă” – a face ceva fără a trage concluzii, fără a învăța
- – „Apa trece, pietrele rămân” – lucrurile de valoare, cu o baza solidă rămân valabile
- – „Ieftin ca braga” – foarte ieftin
- – „A pune batista pe țambal” – a ascunde ceva, a tăinui, a o lăsa mai moale
- – „A-i pica fisa” – a-și da seama
- – „Aștept provincia” – expresie încetățenită datoriă anunțurilor de la mica publicitate din ziarele din epoca comunistă
- – „Ura și la gară” – Gata!
- – „Până în pânzele albe” – a nu renunța, la nesfârșit
- – „Greu la deal, cu boii mici și la vale cu juninci” – inutil fără resursele potrivite
- – „Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasma” – se spune despre cineva care trebuie să facă ceva împotriva voinței sale
- – „Banii nu au miros” – banii găsiți la cineva nu dovedesc infracțiunea; a face totul pentru bani
- – „Ai noștri ca brazii, cu mucii pe piept” – chiar dacă sunt ai noștri au defecte
- – „A da cu mucii în fasole” – a face o gafă
- – „Mortul e de vină!” – a da vina pe cel mort deoarece nu poate mărturisi
- – „La paștele cailor” – adică într-un viitor foarte îndepărtat, cândva sau niciodată
- – „Aceasta este altă mâncare de pește” – când este vorba de lucruri foarte diferite sau chiar total diferite
- – „Vax albina” (ceară de albine) – adică o nimica toată, ceva care nu ajută absolut la nimic
- – „Așa vrea mușchiul meu / Așa vrea mușchii mei” (jargon al inculților) – adică fac ce vreau pentru că așa am eu chef
- – „A-i face (cuiva) capul calendar” – a zăpăci pe cineva
- – „A veni pe nepusă masă” – a veni neanunțat
- – „Din spate liceu, din față muzeu” – expresie pe jumătate admirativă și pe jumătate peiorativă, expresia este folosită pentru descrierea unei femei care se apropie de senectute, dar care are un trup bine conservat și, privită din spate, pare mai tânără decât este în realitate
