Mirela Loșniță
Moțiunea de cenzură este una dintre cele mai puternice forme de control parlamentar asupra activității Guvernului. În România, acest instrument constituțional a fost folosit în mai multe rânduri pentru a schimba echilibrul politic sau pentru a sancționa derapaje ale puterii executive. Rolul ei este esențial în arhitectura democratică, oferind Parlamentului posibilitatea de a retrage încrederea acordată Guvernului, dacă acesta nu mai corespunde așteptărilor majorității parlamentare.
Ce înseamnă, de fapt, moțiune de cenzură și cum funcționează
Conform Constituției României, moțiunea de cenzură este un demers politic prin care Parlamentul își poate exprima dezacordul față de activitatea Guvernului și poate solicita demiterea acestuia. Documentul se depune în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar adoptarea sa necesită votul majorității membrilor celor două Camere.
Această procedură oferă Parlamentului un instrument direct de intervenție în activitatea Executivului, în cazul în care Guvernul nu mai răspunde nevoilor populației sau dacă se consideră că a pierdut sprijinul politic necesar pentru a guverna.
Cum se inițiază și cum se votează o moțiune de cenzură
Pentru ca o moțiune de cenzură să fie depusă, este nevoie de semnăturile a cel puțin o pătrime din numărul total de parlamentari – adică senatori și deputați. După ce textul este înregistrat, acesta este transmis Guvernului și citit oficial în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea propriu-zisă trebuie să aibă loc la cel puțin trei zile distanță de la prezentarea textului.
Votul asupra moțiunii este secret și se exprimă prin bile. Pentru ca aceasta să fie adoptată, este necesară o majoritate absolută – adică jumătate plus unu din totalul parlamentarilor în funcție. Dacă moțiunea nu întrunește acest număr de voturi, ea este considerată respinsă.
În cazul unui eșec, inițiatorii nu pot depune o altă moțiune de cenzură în aceeași sesiune parlamentară, cu excepția situației în care Guvernul își angajează răspunderea pe un proiect de lege. Această prevedere este menită să evite abuzul de astfel de instrumente și să asigure stabilitatea executivului.
Ce se întâmplă dacă moțiunea este adoptată
Dacă moțiunea de cenzură este votată de majoritatea membrilor Parlamentului, Guvernul este considerat demis de drept. În acel moment, întregul cabinet este obligat să își depună mandatul, iar activitatea executivului intră într-o perioadă de tranziție. Guvernul demis poate îndeplini doar atribuțiile curente până la formarea unui nou Executiv.
Președintele României are apoi sarcina de a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele parlamentare. Premierul desemnat trebuie să propună o echipă guvernamentală și să obțină votul de încredere din partea Parlamentului. În cazul în care nu se formează o majoritate și două propuneri consecutive sunt respinse, se poate ajunge la alegeri parlamentare anticipate.
De-a lungul ultimelor decenii, România a cunoscut mai multe momente politice importante generate de adoptarea unor moțiuni de cenzură. Aceste episoade au marcat schimbări semnificative în componența Guvernului sau în structura coalițiilor parlamentare.
Cazuri celebre de moțiuni de cenzură în România
- 2009 – Guvernul Emil Boc, demis prin moțiunea ”11 împotriva României”, depusă de PNL-UDMR-PSD.
- 2012 – Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de USL (PSD și PNL).
- 2017 – PSD a demis propriul guvern condus de Sorin Grindeanu, tot prin moțiune de cenzură.
- 2019 – Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis prin moțiunea ”Ca să reconstruim România…”
- 2020 – Guvernul Ludovic Orban, răsturnat prin moțiune de cenzură adoptată cu 261 voturi ”pentru”.
- 2021 – Guvernul Florin Cîțu a căzut în urma unei moțiuni susținute de PSD, USR și AUR, după destrămarea coaliției de guvernare.
