Mirela Loșniță
Ce prevede al treilea pachet de măsuri pregătit de Guvernul Bolojan. Executivul condus de Ilie Bolojan finalizează al treilea pachet de măsuri fiscale, cu accent pe reformarea aparatului administrativ și creșterea eficienței în instituțiile statului. Acest nou set de măsuri are în vedere modernizarea profundă a administrației publice, reducerea risipei din bugetul național și un control mai strict asupra veniturilor colectate.
În centrul pachetului se află digitalizarea, restructurarea teritorială și reformarea companiilor de stat. Intrarea în vigoare este estimată pentru finalul trimestrului al treilea din 2025, în funcție de votul Parlamentului și de calendarul stabilit de Ministerul Finanțelor.
Ce prevede al treilea pachet de măsuri pregătit de Guvernul Bolojan
Una dintre direcțiile strategice din noul pachet este digitalizarea extinsă a administrației. Instituțiile publice vor fi obligate să adopte tehnologii avansate, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială (AI) și automatizare a proceselor (RPA), în vederea eficientizării activităților și eliminării redundanței.
Toate fluxurile interne – de la documente, cereri și solicitări cetățenești, până la activități de verificare – vor fi gestionate digital. Implementarea acestor sisteme automatizate va contribui la scurtarea timpilor de răspuns, reducerea erorilor umane și creșterea transparenței în relația dintre administrație și cetățean.
Măsurile prevăzute urmăresc simplificarea accesului la servicii publice, diminuarea contactului direct între funcționar și contribuabil și crearea unei infrastructuri digitale unificate, ușor de administrat. Totodată, se are în vedere integrarea bazelor de date la nivel național și implementarea unor interfețe comune pentru serviciile publice esențiale.
Reorganizare administrativ-teritorială și comasarea instituțiilor
Alături de digitalizare, Guvernul Bolojan propune o restructurare profundă a aparatului administrativ din teritoriu. Reformele vizează adaptarea structurii instituțiilor la dimensiunea reală a populației și la nivelul de performanță administrativă.
Printre măsurile analizate se numără desființarea funcției de viceprimar în localitățile cu sub 1.500 de locuitori, dar și reorganizarea organigramelor în comunele slab populate. Scopul este de a reduce suprapunerile funcționale, de a elimina posturile inutile și de a realoca resursele acolo unde sunt cu adevărat necesare.
Pe termen mediu, aceste măsuri ar putea conduce la comasarea unor instituții locale, regândirea atribuțiilor și reducerea cheltuielilor administrative. Evaluările se vor face pe baza unor indicatori de performanță, urmând ca autoritățile locale să fie monitorizate constant în ceea ce privește eficiența și gradul de utilizare a fondurilor publice.
Evaluarea funcționarilor publici, criterii stricte de performanță
Un element esențial în al treilea pachet de reforme îl constituie introducerea unui sistem de evaluare obiectivă a funcționarilor publici. Angajații administrației vor fi analizați periodic, în baza unor indicatori de performanță măsurabili, precum eficiența în rezolvarea dosarelor, timpul de răspuns la cereri și calitatea interacțiunii cu cetățenii.
Obiectivul acestei măsuri este de a crește responsabilitatea angajaților din instituțiile publice și de a implementa o cultură a meritocrației în sectorul bugetar. Funcționarii care nu ating standardele impuse riscă să piardă postul sau să nu mai poată accesa funcții de conducere. Cei care performează, în schimb, vor avea posibilitatea de a avansa profesional pe criterii transparente.
Executivul vizează și restructurarea sectorului economic aflat sub control public. Mai multe companii de stat considerate performante vor fi listate la Bursa de Valori București. Scopul acestei măsuri este dublu: atragerea de capital privat fără a recurge la împrumuturi externe și introducerea unei guvernanțe corporative transparente, în acord cu practicile internaționale.
Prin listarea la bursă, statul urmărește să responsabilizeze conducerea companiilor, să sporească eficiența economică și să elimine politizarea managementului. Această măsură este văzută drept un pas necesar în profesionalizarea sectorului public-privat și în atragerea de investitori interesați de stabilitate și profitabilitate.
Combaterea evaziunii fiscale și reforma ANAF
Un alt pilon important al acestui pachet este combaterea evaziunii fiscale și eficientizarea colectării veniturilor bugetare. Agenția Națională de Administrare Fiscală va trece printr-un amplu proces de reorganizare. Printre măsurile prevăzute se numără:
- digitalizarea controalelor fiscale,
- introducerea algoritmilor de analiză a riscului fiscal,
- automatizarea inspecțiilor,
- segmentarea contribuabililor în funcție de comportamentul fiscal,
- personalizarea tratamentului administrativ.
Modificarea legislației privind insolvența abuzivă
Guvernul intenționează și modificarea cadrului legal pentru prevenirea folosirii abuzive a insolvenței ca metodă de evitare a plății datoriilor către stat. Conform noilor reglementări propuse, firmele care intră în insolvență vor fi analizate riguros, iar mecanismele de protecție fiscală vor fi limitate.
Vor fi introduse măsuri prin care firmele care își suspendă plățile fără justificare economică reală să fie excluse de la anumite facilități și să fie obligate să-și achite rapid datoriile restante. Această măsură este destinată protejării veniturilor bugetare și încurajării disciplinei financiare în mediul privat.
Implementarea efectivă a acestor reforme este programată pentru finalul lunii septembrie 2025, însă intrarea în vigoare depinde de aprobarea în Parlament. Guvernul își poate angaja răspunderea pe pachetul de reforme, în funcție de dinamica politică și calendarul fiscal.
