Biserica Ortodoxă îi prăznuiește cu cinste pe Sfinții Împărați Constantin și Elena pe 21 mai. Este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creștin-ortodox, marcată cu cruce roșie și cu o încărcătură spirituală profundă. În această zi, credincioșii merg la slujbă, aprind lumânări, se roagă și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți.
Tradiția cere ca darurile să fie alese cu grijă și duse prima oară la biserică, unde preotul le binecuvântează. Între toate alimentele care se oferă, coliva ocupă un loc central. Este considerată simbolul Învierii și al vieții veșnice. Nu trebuie să lipsească din niciun pachet de pomană, iar fiecare ofrandă e însoțită de o lumânare aprinsă, care luminează calea celor plecați.
În rândurile următoare, vom descoperi ce semnificație are această zi, cum se pregătește coliva, ce alte daruri pot fi oferite și care este spiritul autentic al pomenei de Sfinții Constantin și Elena.
Sărbătoare cu cruce roșie și semnificație profundă
Ziua de 21 mai este trecută în calendarul ortodox cu cruce roșie, semn al unei mari sărbători. Sfinții Constantin și Elena sunt pomeniți împreună, mama și fiul care au schimbat radical destinul creștinismului. Prin Edictul de la Milano, în anul 313, Constantin cel Mare a recunoscut libertatea religioasă, iar împărăteasa Elena a găsit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Hristos.
Credincioșii consideră că această zi are o forță aparte. Se spune că rugăciunile înălțate de Sfinții Împărați sunt puternice, iar cei care le poartă numele sunt protejați în mod special.
Tradiția spune că în această zi nu se lucrează, nu se spală, nu se coase și nu se face treabă în gospodărie. Este o zi de odihnă și rugăciune, de mers la biserică și împărtășanie. Este, mai ales, o zi în care pomana pentru cei adormiți are o valoare aparte, căci sufletele acestora primesc pace și lumină.
Coliva, darul care deschide poarta cerului
Coliva este considerată alimentul cel mai important în orice pomană ortodoxă. Nu este doar o simplă mâncare, ci un simbol profund al Învierii și al biruinței vieții asupra morții. Din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, presărat cu nucă și scorțișoară, coliva este hrana spirituală care leagă lumea celor vii cu cea a celor adormiți.
Se spune că grâul din colivă amintește de cuvintele Mântuitorului: „Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă grăuntele de grâu căzând în pământ nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce roadă multă.” (Ioan 12, 24).
În ziua de Sfinții Constantin și Elena, coliva se pregătește cu evlavie și se duce prima oară la biserică. Preotul o sfințește, rostind rugăciuni pentru sufletele celor pomeniți. Abia apoi este împărțită credincioșilor sau dusă acasă pentru a fi dăruită celor nevoiași, relatează FANATIK.
În multe sate, se păstrează obiceiul ca fiecare colivă să fie însoțită de o lumânare aprinsă, care se oferă „în numele lui” sau „pentru sufletul lui”, urmat de numele persoanei decedate.
Ce altceva poți oferi de pomană pe 21 mai
Pe lângă colivă, tradiția permite și alte daruri alimentare. Nu există o regulă strictă, ci doar o recomandare: pachetele să fie oferite din suflet, în funcție de posibilitățile fiecăruia.
Sunt frecvent întâlnite cozonacii, colacii, dulciurile de casă, ouăle roșii rămase de la Paște, brânzeturile, sarmalele și chiar fructele de sezon. În unele regiuni se oferă borcane de compot, miere, sticle cu ulei sau făină. Orice aliment care poate fi consumat de o familie este binevenit.
În Dobrogea, de pildă, se dă pește gătit, în amintirea vechilor pescari care țineau această zi ca fiind deosebit de sfântă. În Maramureș, se dau plăcinte cu brânză sau mălai, învelite în ștergare brodate. În Oltenia, gospodinele pregătesc „hrana săracului”: mămăligă cu brânză și ceapă roșie, pusă cu grijă într-o strachină nouă.
Totuși, un lucru este esențial: în fiecare pachet trebuie să existe o lumânare. Aceasta este aprinsă la momentul înmânării darului, iar flacăra sa este considerată o punte între cel ce oferă și sufletul celui pomenit.
Gestul pomenei trebuie să fie însoțit de smerenie
Mai important decât conținutul pachetului este sufletul cu care este oferit. Pomana nu este un gest de laudă, ci unul de rugăciune și iubire.
Bătrânii spun că nu are valoare darul care este dat cu mândrie sau ostentație. În schimb, și un colț de pâine oferit în tăcere, cu inima curată, poate aduce lumină unui suflet din lumea de dincolo.
Pomana este un act de milostenie, dar și de comuniune. În această zi, credincioșii se simt mai aproape de cei dragi plecați și, totodată, mai aproape de Dumnezeu. Este un moment de introspecție, de aducere aminte și de recunoștință.
Se spune că atunci când oferi cu sinceritate, Dumnezeu multiplică darul în binecuvântări. Când dăruiești fără să aștepți nimic în schimb, când rostești în gând un nume drag și îl pomenești cu lacrimi, atunci acel suflet primește lumină în lumea de dincolo.
Cei care poartă numele sfinților sunt binecuvântați
Pe 21 mai, peste 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Este o zi cu mare încărcătură emoțională, în care numele de Constantin și Elena devin punți între generații.
Mulți aleg să dea de pomană pentru rudele care le-au purtat numele și nu mai sunt în viață. Alții dau în numele sfinților, ca mulțumire pentru ocrotirea oferită.
Bătrânii cred că o pomană oferită cu inima deschisă în această zi aduce pace în casă, vindecare sufletească și spor în lucruri.
Unii aleg să își împodobească mesele cu flori roșii, în special bujori sau trandafiri, care simbolizează bucuria duhovnicească.
În unele zone, se obișnuiește ca cei ce poartă numele sfinților să aprindă trei lumânări: una pentru sine, una pentru familia vie și una pentru cei plecați, rostind în taină rugăciunea Sfinților Împărați.