Cristina Cohuț
Ilie Bolojan a susținut miercuri, la Palatul Cotroceni, conferința de presă de final de mandat interimar. A fost pentru el un exercițiu rar de transparență politică, într-un moment în care numele său este vehiculat intens pentru funcția de premier. În cele peste trei luni în care a fost președinte interimar, Bolojan spune că a avut două obiective clare: apartenența fermă la UE și NATO și asigurarea stabilității politice interne. Nu a fost o perioadă simplă, dar a fost una care i-a confirmat, spune el, că în România se poate face politică instituțională, cu respect și cu asumare.
Apartenența la UE și NATO, prioritate absolută
Ilie Bolojan a intrat direct în subiect. Nu a făcut bilanțuri decorative și nici nu a oferit clișee diplomatice. A subliniat, din primele secunde, că prioritatea sa a fost consolidarea axei externe esențiale pentru România: Uniunea Europeană și NATO. A folosit cuvinte clare: „Am urmărit doi piloni – apartenența la UE și NATO”. A fost mesajul principal al unei intervenții ferme, în care liderul PNL și-a recunoscut limitele, dar și-a reafirmat opțiunile.
„Mai sunt câteva zile până acest scurt mandat de președinte interimar se va încheia. Mâine se împlinesc 100 de zile de când am avut onoarea să preiau această responsabilitate. Am preluat acest mandat în condiții dificile. Am urmărit doi piloni – apartenența la UE și NATO”, a spus Ilie Bolojan, potrivit digi24.ro.
Stabilitate politică, garantată prin dialog instituțional
Al doilea obiectiv al mandatului a fost asigurarea stabilității politice. Ilie Bolojan a vorbit despre perioada de tranziție, despre alegeri și despre colaborarea cu Guvernul. A apreciat eforturile făcute de autorități în organizarea scrutinului și a precizat că stabilitatea politică a permis desfășurarea normală a proceselor instituționale. Declarația sa a fost tranșantă:
„O altă directivă a fost stabilitatea politică internă. Această stabilitate a contribuit la derularea unor procese normale și se cuvine să mulțumesc Guvernului pentru această colaborare. Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizarea alegerilor”.
Într-un climat politic tensionat, în care discursurile radicale au devenit tot mai frecvente, Bolojan a mizat pe moderație. Nu s-a angajat în dispute publice și nu a dat declarații inflamatorii. A preferat să mențină o linie instituțională și să încurajeze dialogul. În spatele ușilor închise, însă, președintele interimar a fost activ, atât în relația cu Guvernul, cât și cu partidele parlamentare.
Transparență în cheltuieli și recuperarea încrederii
Una dintre temele majore pe care Bolojan le-a urmărit în acest scurt mandat a fost transparența. În special în ceea ce privește cheltuielile Administrației Prezidențiale. A recunoscut că neîncrederea în instituții este una dintre marile probleme ale României și a încercat, prin gesturi concrete, să schimbe percepția. A declarat public:
„Un alt mandat a fost să recâștigăm încrederea în autorități și partea de transparență în ce privește cheltuielile instituției”.
A fost un efort de resetare. În ultimele luni, Palatul Cotroceni a funcționat cu ușile mai deschise ca oricând. Proiectul „Porți Deschise”, prin care cetățenii au avut acces ghidat în spațiile simbolice ale Președinției, a fost menținut și extins. De asemenea, cheltuielile pentru deplasări, evenimente și contracte au fost publicate în mod detaliat. A fost o decizie politică și una personală, menită să demonstreze că politica poate fi și altfel.
Consolidarea imaginii externe a României
Pe plan internațional, mandatul lui Ilie Bolojan a fost marcat de câteva acțiuni-cheie. A fost prezent la reuniunea extraordinară a Consiliului European, la Bruxelles, unde a susținut ferm integrarea Republicii Moldova în UE. A avut întrevederi cu lideri din SUA, Germania, Polonia și Franța, transmițând un mesaj clar de predictibilitate. Așa cum a spus în conferință:
„Am contribuit la consolidarea imaginii României”.
Declarația nu e lipsită de conținut. Într-o perioadă cu mari frământări în regiune, România a fost percepută ca un partener stabil. Prezența lui Bolojan la nivel înalt a fost bine primită. Discursul său calm, dar ferm, a fost remarcat inclusiv de diplomații străini acreditați la București. A evitat populismul și s-a concentrat pe dosarele strategice. În special pe menținerea unității în cadrul UE și pe întărirea parteneriatului strategic cu Statele Unite.
Viitor politic incert, dar cu miză uriașă
Conferința de presă de la Cotroceni a venit într-un moment-cheie. Alegerile s-au încheiat, iar noul președinte ales urmează să fie învestit în funcție. Însă pentru Ilie Bolojan, povestea nu se încheie aici. Din contră. Se află în centrul unor negocieri intense pentru formarea noului Guvern, iar numele său este vehiculat pentru funcția de premier. Asta înseamnă că, foarte curând, ar putea deveni cel mai puternic om în Executiv.
Până atunci, revine la conducerea Partidului Național Liberal, după o perioadă în care l-a lăsat pe Cătălin Predoiu interimar. Va participa activ la împărțirea portofoliilor, la desemnarea viitorilor miniștri și la conturarea programului de guvernare. O responsabilitate uriașă, mai ales într-un context economic complicat, în care se discută reforme fiscale, tăieri bugetare și renegocieri de fonduri europene.
Rămâne de văzut dacă va accepta funcția de premier. Surse politice spun că decizia este aproape luată, dar Bolojan este cunoscut pentru prudența cu care își gestionează mișcările. A fost mereu un politician calculat, care preferă să livreze fapte, nu promisiuni.
Nu a comentat public această posibilitate, dar a spus limpede că va fi implicat în formarea Executivului. Ce urmează? Un eventual Guvern Bolojan ar avea o misiune uriașă: reformarea administrației publice, eficientizarea cheltuielilor de stat și relansarea investițiilor în infrastructură.
Este de urmărit și dacă programul „Porți Deschise” de la Cotroceni va fi continuat de noul președinte. Pentru mulți, a fost o gură de aer proaspăt. O deschidere simbolică a unei instituții adesea percepută ca inaccesibilă. În acest sens, mandatul lui Ilie Bolojan, deși scurt, ar putea rămâne în memoria publică drept unul dintre cele mai echilibrate și transparente episoade de la conducerea țării.
