Roxana
Joia dinaintea sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, celebrată anual pe 29 iunie, este considerată o zi cu o încărcătură spirituală aparte. Această zi, parte din postul dedicat celor doi mari apostoli, este învăluită de o serie de tradiții populare, interdicții și credințe vechi, păstrate din generație în generație. În satele românești, bătrânii spun că nerespectarea obiceiurilor din Joia „de dinaintea lui Sânpetru” poate aduce necazuri în familie, boală sau pierderi materiale.
Această zi marchează, de fapt, o etapă spirituală importantă din Postul Sfinților Petru și Pavel și vine cu o serie de reguli nescrise, dar respectate cu strictețe în multe regiuni ale țării. Superstițiile sunt numeroase și au ca scop protejarea casei, a recoltelor și a sănătății celor din gospodărie.
Nu spăla și nu coase în Joia dinaintea sărbătorii
Una dintre cele mai cunoscute interdicții ale acestei zile vizează activitățile casnice. În multe părți ale României, se spune că este mare păcat să speli sau să coși în Joia de dinaintea Sfinților Petru și Pavel. Femeile trebuie să evite lucrul cu acul, mașina de cusut sau spălatul hainelor, pentru că se crede că acest gest atrage ghinion asupra familiei.
Se spune că „acele înțeapă norocul” și că spălatul „întoarce rodul casei”. Conform tradiției, în această zi se cuvine să fie păstrată curățenia, liniștea și rugăciunea, iar munca fizică obositoare este considerată o ofensă adusă sfinților care urmează să fie prăznuiți.
În Banat, bătrânele obișnuiau să pună deoparte toate rufele curate încă din ziua de miercuri, tocmai pentru a nu fi nevoite să spele a doua zi. „Joia lui Sânpetru nu se spală, că-ți pierzi sporul în casă”, spune un vechi proverb cules de etnologi.
Nu aprinde focul pentru pâine sau cozonaci
O altă interdicție ține de gătitul în cuptor sau aprinderea focului în vatră pentru produse coapte. În special în mediul rural, se crede că în Joia aceasta nu trebuie să coci pâine, colaci sau cozonaci, pentru că fumul atras de foc poate aduce boală sau neînțelegeri în familie.
De asemenea, aprinderea focului simbolizează o invocare a transformării, iar în această zi de post și reflecție spirituală este bine să se evite gesturile care pot tulbura echilibrul casei. În multe zone, gospodinele pregătesc mâncarea de post cu o zi înainte sau aleg preparate care nu necesită gătire.
Această interdicție este legată și de credința că Sfinții Petru și Pavel „coboară prin foc” în lumea celor vii pentru a vedea cum se pregătesc credincioșii pentru sărbătoare. Astfel, aprinderea vetrei poate fi considerată o jignire adusă spiritului postului.
Nu se țese, nu se toarce, nu se frământă
Multe dintre interdicțiile din Joia de dinaintea Sfinților Petru și Pavel sunt îndreptate asupra activităților tradiționale feminine. Țesutul, torsul sau frământarea aluatului sunt considerate activități care tulbură rânduiala spirituală a zilei.
În Oltenia și Muntenia, femeile evită să pună mâna pe fus, caier sau război de țesut, fiindcă „tot ce se toarce în ziua asta se rupe înapoi în iarnă”. Altfel spus, tot ce se face în Joia aceasta se întoarce împotriva gospodăriei. Se spune că „nu rămâne fir pe fir” dacă femeia lucrează în această zi.
În același registru, frământarea aluatului pentru pâine sau plăcinte este considerată un păcat, întrucât „strici rânduiala postului” și atragi „învârteala răului” asupra casei. Superstiția spune că „frământatul în Joia Sfinților te leagă la spor și noroc”.
Nu este bine să se mănânce ouă sau să se bea lapte
Pe lângă interdicțiile legate de muncile casei, există și restricții alimentare stricte. Deși Postul Sfinților Petru și Pavel este mai ușor decât cel al Paștelui sau al Crăciunului, ziua de joi dinainte de sărbătoare este una în care nu se consumă ouă, lapte sau brânzeturi.
Se spune că produsele lactate „îi supără pe sfinți”, iar consumul lor în această zi poate aduce boală asupra animalelor din gospodărie. În zona Ardealului, tradiția populară avertizează: „Dacă mănânci ouă în Joia lui Sânpetru, cloșca nu mai scoate pui”.
În Moldova, bătrânii țin și un fel de mini-canon: Joia aceasta se ține post negru până la apusul soarelui, în semn de purificare înaintea marii sărbători. Abia după apus se pot consuma alimente de post, fără ulei și fără vin.
Nu se muncește pământul și nu se umblă cu plugul
Interdicțiile din această zi îi vizează și pe bărbați. Nu doar femeile trebuie să se abțină de la muncile casnice, ci și gospodarii sunt sfătuiți să nu iasă la câmp, să nu are, să nu prășească și să nu pună mâna pe plug sau greblă.
Se crede că lucrul pământului în Joia aceasta aduce secetă și boli peste recoltă. În zonele sudice, plugarii spun că „dacă pornești plugul în Joia Sfinților, iese jar în loc de holdă”.
Unii țărani obișnuiau chiar să însemneze această zi cu o cruce pe calendar, ca avertisment să nu iasă cu animalele la muncă. Este o zi „cu semn”, iar munca fizică este interzisă.
În Maramureș, credința este și mai drastică: cine lucrează în Joia aceasta își pierde „norocul la grâu” și nu va avea niciun spor la muncile agricole până la Sfântul Ilie.
Ce este bine să faci în această zi
Deși este o zi a interdicțiilor, Joia de dinaintea Sfinților Petru și Pavel este și o zi potrivită pentru rugăciune, spovedanie și fapte bune. Se spune că cine oferă de pomană în această zi va fi protejat de boli și nenorociri pe tot parcursul anului.
Este recomandat ca gospodinele să împartă colăcei, fructe, apă sau vin pentru sufletul celor adormiți. Bătrânii spun că faptele bune făcute în această zi „urcă mai repede la cer” decât în alte zile.
Totodată, această zi este momentul ideal pentru a aprinde o lumânare pentru cei din familie care au trecut la cele veșnice. Se crede că Sfinții Petru și Pavel deschid porțile cerului și lasă sufletele să se apropie de cei vii.
În unele sate, femeile merg la biserică pentru a citi Acatistul Sfinților Petru și Pavel, iar preoții obișnuiesc să țină slujbe speciale pentru sănătate și dezlegarea de necazuri.
Credințe legate de vise și semne cerești
Joia aceasta este considerată o zi cu mare putere energetică, iar visele din noaptea următoare sunt privite ca profeții. Se spune că dacă visezi apă curată, înseamnă curățenie sufletească, iar dacă visezi foc, trebuie să te ferești de ceartă.
Tot în această noapte, mulți români obișnuiau să „stea cu ochii pe cer”, pentru că se crede că „stelele cad” și Sânpetru, aflat cu cheile Raiului, notează cine va avea noroc și cine nu.
În Bucovina, femeile cred că dacă în această noapte apar nori roșiatici, înseamnă că toamna va fi aspră și secetoasă.
Această zi este și un prag important: de la Joia aceasta încep să „se coacă sufletele” pentru recoltă și pentru viață. Din acest motiv, toate gândurile, rugăciunile și faptele bune au putere dublă. Cine respectă interdicțiile și ține această zi „ca la carte” va primi binecuvântarea Sfinților.
