Georgescu Dragos
Pe 29 august, creștin-ortodocșii prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, o zi cu o încărcătură spirituală aparte, în care postul, rugăciunea și milostenia sunt elementele esențiale. Această sărbătoare amintește de momentul tragic al decapitării Sfântului Ioan, Înaintemergătorul Domnului, cel care L-a botezat pe Iisus în apele Iordanului. Este una dintre cele mai respectate zile de post din calendarul ortodox, iar tradițiile legate de pomană au o simbolistică specială, care îmbină credința, compasiunea și respectul față de sfințenie.
Ce se dă de pomană azi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul pentru a avea împliniri pe toate planurile
În rândurile următoare, vom descoperi ce se dă de pomană în această zi, de ce există anumite interdicții alimentare și cum diferă obiceiurile din diverse regiuni ale țării.
Ziua de 29 august este considerată una de mare sobrietate. Biserica recomandă post aspru, unii credincioși ținând chiar post negru, fără apă și mâncare până la apusul soarelui. Acest obicei amintește de suferința Sfântului Ioan și de martiriul său, iar postul devine un act de solidaritate spirituală cu durerea sfântului.
În același timp, creștinii fac fapte de milostenie, împărțind alimente săracilor, vecinilor sau rudelor, „pentru sufletul celor adormiți” sau „în cinstea Sfântului Ioan”. Pomana de pe 29 august are o încărcătură aparte: ceea ce se oferă este strict de post și respectă reguli bine înrădăcinate în tradiția populară.
1. Colivă, colaci și pâine de post
Coliva este nelipsită din pomana românească, iar de Tăierea Capului Sfântului Ioan are o semnificație profundă: boabele de grâu simbolizează nemurirea sufletului și credința în înviere. De obicei, coliva este pregătită fără ingrediente de dulce, doar cu nucă, zahăr și arome simple.
Alături de colivă, se dau colaci rotunzi sau pâine caldă, iar în unele regiuni se împart turte coapte pe plită sau lipii de casă. Acestea sunt considerate ofrande de suflet, simbolizând belșugul și darul hranei oferit de Dumnezeu.
2. Fructe de sezon și legume proaspete
Fiind sfârșitul lunii august, credincioșii oferă fructe proaspete ca pomană: mere, pere, struguri, prune, dar și nuci verzi sau alune. În anumite zone ale Olteniei și Moldovei, se obișnuiește să se dea „coșulețe cu roadele toamnei”, semn de recunoștință pentru bogăția naturii.
Fructele simbolizează darul lui Dumnezeu pentru oameni și reamintesc de curăția sufletului, motiv pentru care sunt preferate în fața altor mâncăruri.
3. Mâncăruri gătite de post
În unele gospodării, se pregătesc mâncăruri simple, dar gustoase:
sarmale de post cu ciuperci sau orez;
mâncare de fasole boabe sau fasole verde;
tocăniță de legume;
zacuscă;
salată de vinete fără maioneză.
Acestea se pun în vase noi, iar alături se așază o lumânare aprinsă. Este o formă de ofrandă pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice și o dovadă de compasiune față de cei nevoiași.
4. Apă, compot sau ceai
Un obicei aparte spune că de Tăierea Capului Sfântului Ioan este bine să dai apă de pomană. Tradiția populară consideră că sufletul celui pomenit „își potolește setea” prin acest gest. În unele sate, se oferă și compot de casă sau ceaiuri de plante, simboluri ale curățeniei și ale vindecării spirituale.
Interdicții alimentare și simbolice
Ziua de 29 august este una de pietate și reculegere, iar tradițiile populare stabilesc anumite restricții clare.
1. Fără vin roșu și alimente roșii
Se evită vinul roșu și alimentele de culoare roșie, precum pepenele, roșiile sau zmeura. Această regulă amintește de sângele Sfântului Ioan vărsat în momentul martiriului. Credincioșii consideră că respectarea acestei tradiții aduce binecuvântare și protecție asupra casei.
2. Fără farfurii rotunde și fructe tăiate rotund
În popor există credința că forma rotundă amintește de capul Sfântului Ioan, motiv pentru care se evită folosirea farfuriilor și a platourilor rotunde. De asemenea, fructele nu se taie în rondele, ci se oferă întregi.
3. Fără mese festive
De Tăierea Capului Sfântului Ioan nu se organizează petreceri, mese bogate sau nunți. Este o zi de rugăciune, post și reflecție, iar excesele sunt considerate nepotrivite. Pomana, deși bogată în semnificații, se oferă cu smerenie, fără fast.
Obiceiuri și tradiții în diferite regiuni ale României
1. În Moldova
În satele din Moldova, gospodinele pregătesc colivă, pâine caldă și mere roșii, dar acestea din urmă nu se taie, ci se oferă întregi. Vasele cu mâncare de post sunt împodobite cu ștergare albe și busuioc, iar pomana se dă însoțită de o lumânare aprinsă.
2. În Oltenia
În Oltenia, obiceiul spune că trebuie să oferi coșuri cu fructe și apă rece de fântână. În unele sate, se face o procesiune spre biserică, unde se lasă darurile pe masă, urmând ca preotul să le binecuvânteze înainte de a fi împărțite.
3. În Ardeal
Ardelenii au obiceiul de a oferi struguri proaspeți, simbol al roadelor toamnei. De asemenea, pregătesc turte coapte pe plită și tocănițe de legume, punând accent pe simplitate și curăție.
Rugăciuni și pomeniri speciale
Pe lângă pomana materială, credincioșii participă la slujbe speciale dedicate Sfântului Ioan Botezătorul. Mulți aduc la biserică pomelnice cu numele celor adormiți, iar preoții fac rugăciuni pentru sufletele lor.
Se crede că această zi este prielnică pentru iertare și curățirea sufletului, iar gestul de a da de pomană devine un act de comuniune între cei vii și cei adormiți.
Simbolistica profundă a pomanei
Pomana nu este doar o simplă oferire de alimente. Ea reprezintă:
recunoștință față de darurile lui Dumnezeu;
milostenie pentru cei nevoiași;
comemorarea martiriului Sfântului Ioan;
legătura spirituală cu cei trecuți dincolo.
Fiecare aliment, fiecare gest, fiecare rugăciune poartă o încărcătură simbolică ce ne ajută să ne apropiem de credință și de valorile spirituale.
