Ene Valentina
A iubi un bărbat căsătorit sau deja implicat într-o relație este considerat unul dintre cele mai grave păcate pe care o femeie le poate comite în fața lui Dumnezeu și în conformitate cu învățăturile bisericești. Chiar dacă pasiunea poate fi copleșitoare și dorința de a fi alături de persoana respectivă este puternică, intervenția într-o relație existentă este privită ca o încălcare a poruncilor divine.
Decalogul, cu cele zece porunci, înfățișează clar acest principiu în a șaptea poruncă: „Să nu preacurvești”. Această poruncă nu se adresează doar bărbaților, ci și femeilor, subliniind imperativul abținerii de la acte sexuale nelegitime. Cu toate acestea, istoria umanității este marcată de astfel de comportamente, în ciuda avertismentelor și învățăturilor morale transmise de Biserică.
Ce se întâmplă cu femeile care iubesc bărbații căsătoriți deja
Femeilor li se impune o serie de reguli și norme de conduită morală, printre care se numără și abstinența de la relații intime înainte de căsătorie. În acest context, implicarea cu un bărbat care deja are o relație este considerată un act de trădare morală și spirituală, greu de iertat. În învățătura bisericească, furtul afecțiunii sau intimității unei alte femei este privit cu aceeași gravitate ca și alte forme de păcat.
Potrivit canoanelor bisericești, consecințele pentru o femeie care întreține o relație intimă cu un bărbat căsătorit sunt severe. În aceste cazuri, ispășirea este considerată necesară pentru a primi iertarea divină și a se împărtăși din nou. Femeile care păcătuiesc în acest mod sunt supuse unor pedepse spirituale și temporale, cum ar fi excluderea temporară de la împărtășire și îndemnul la pocăință și îndreptare morală.
„Fecioarele care, fără învoirea tatălui, au urmat bărbaților desfrânează; dar împăcându-se cu părinții se pare că fapta capată vindecare. Însă nu se vor primi la împărtășire îndată, ci vor primi epitimie timp de trei ani”, (Canonul 38, Sf. Vasile cel Mare).
Legătura dintre moralitate și Biserică
Dincolo de pedepsele impuse de Biserică, există și consecințe psihologice și sociale profunde pentru femeile implicate în astfel de relații. Ei trebuie să suporte greutatea vinovăției și remușcărilor, să facă față stigmatizării și criticii din partea comunității, iar uneori să se confrunte cu furia și disperarea partenerelor înșelate.
Acest comportament nu numai că aduce suferință celor implicați, ci poate ruina și viețile celorlalți din jurul lor. Familii sunt distruse, copii sunt răniți, iar reputațiile sunt știrbite. Mai mult decât atât, acest păcat are un impact negativ asupra comunității în ansamblu, subminând valorile morale și etice pe care se bazează conviețuirea umană.
„Muierea de-și va lăsa bărbatul ei și va lua altul…, să aibă pocanie (pocăinţă, n.r.) nouă ani, să facă în toate zilele 36 metanii; numai pâine să mănânce luni, miercuri și vineri. Bărbatul care a luat-o, același canon are”, PBG, 66.
