Georgescu Dragos
Pensiile românilor se află din nou în centrul atenției, după ce președintele ales, Nicușor Dan, a anunțat primele măsuri economice pe care le are în vedere pentru perioada următoare. Unul dintre subiectele stringente pe agenda sa este legat de majorarea pensiilor, dar și de găsirea unui echilibru între necesarul de sprijin pentru vârstnici și realitatea unui deficit bugetar uriaș.
Ce se va întâmpla cu pensiile în mandatul noului președinte al României. Anunțul lui Nicușor Dan
La scurt timp după preluarea mandatului, Nicușor Dan urmează să aibă o întâlnire importantă cu ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. Potrivit unor surse politice citate de publicația Newsweek România, discuțiile vor viza, în mod prioritar, măsurile urgente pentru reducerea deficitului bugetar – care a ajuns la 9% din PIB – dar și politica salarială din sectorul public și pensiile.
Aceasta va fi prima întâlnire oficială dintre președinte și ministrul de Finanțe, iar sursele citate menționează că se are în vedere o analiză detaliată a cheltuielilor statului și posibilitatea de a introduce măsuri de corecție bugetară înainte de finalul trimestrului doi din 2025.
Într-un mesaj transmis public, Nicușor Dan a oferit asigurări că pensionarii nu trebuie să-și facă griji cu privire la veniturile lunare. El a spus răspicat că, în mandatul său, nu se pune problema ca vreo pensie să fie diminuată.
„Nu se pune problema ca vreo pensie să scadă dacă eu ajung președinte. Imediat după ce vom reuși să reducem acest deficit enorm, care este de 9%, putem vorbi de indexarea pensiilor”, a afirmat Nicușor Dan.
El a subliniat însă că orice discuție despre majorarea pensiilor trebuie să țină cont de echilibrul macroeconomic. „Degeaba mărim pensiile, dacă inflația crește foarte mult. După ce vom stabiliza financiar România, putem face indexarea pensiilor cu 12%”, a precizat președintele.
Cu alte cuvinte, liderul de la Cotroceni anunță că susține majorarea pensiilor, dar numai în măsura în care statul își permite acest lucru. Prioritatea sa este reducerea deficitului bugetar, considerat esențial pentru credibilitatea economică a țării și pentru evitarea unor posibile sancțiuni sau blocaje în relația cu instituțiile europene.
Promisiunea ratată: pensiile nu au mai fost indexate la 1 ianuarie 2025
Reamintim că, potrivit legii pensiilor în vigoare, pensiile ar fi trebuit să fie indexate anual, la 1 ianuarie. Pentru 2025, se promitea o creștere de 12%, care însă nu a mai fost aplicată.
Motivul? Problemele bugetare și un calendar politic imprevizibil care a împins guvernul în funcție la acea vreme să prioritizeze alte plăți. Deși recalcularea pensiilor a fost implementată la 1 septembrie 2024, cu o creștere medie de 520 de lei pentru aproximativ 3,8 milioane de pensionari, lipsa indexării a lăsat un gust amar seniorilor.
Aproximativ 900.000 de pensii nu au fost deloc majorate, iar nemulțumirea în rândul celor afectați s-a manifestat inclusiv la urne. Cu toate acestea, Guvernul a susținut că decizia de a amâna indexarea a fost dictată de constrângeri fiscale reale, într-un an în care inflația a continuat să rămână la cote ridicate, iar dobânzile la împrumuturi au pus presiune pe buget.
Ministrul Bucura Oprescu susține că majorările au fost totuși respectate parțial
Bucura Oprescu, ministrul Muncii, a reiterat de mai multe ori că legea pensiilor a fost respectată, cel puțin în ceea ce privește recalcularea din toamnă. Într-o declarație oferită presei în luna decembrie 2024, ministrul sublinia că pensiile au crescut de fiecare dată când partidul său s-a aflat la guvernare.
„De fiecare dată când noi am fost la guvernare, pensiile au crescut. Garanţia că pensiile or să crească şi acum o reprezintă legea pensiilor, care stipulează clar că pensiile se majorează anual, în ianuarie”, spunea Oprescu la acel moment.
Totodată, ea critica guvernele anterioare care, în lipsa unor prevederi exprese, au evitat să majoreze pensiile: „Aşa s-a întâmplat în 2009, în 2013, în 2020 şi în 2021”.
Cu toate acestea, în ianuarie 2025, indexarea automată de 12% nu a avut loc, iar argumentul invocat a fost lipsa fondurilor suficiente în contextul unui deficit bugetar fără precedent.
