Ene Valentina
După sărbătorile de Paște, românii ar putea primi vești mai puțin îmbucurătoare legate de pensiile și salariile lor. Recent, Ministerul Finanțelor a anunțat că datoria publică a României a depășit pragul critic de 52% din Produsul Intern Brut (PIB), o cifră alarmantă de aproximativ 841 miliarde lei noi.
Această evoluție economică preocupantă ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea financiară a țării și potențialele consecințe asupra populației.
Ce se va întâmpla cu pensiile și salariile românilor
În ultima perioadă, datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă, acumulând majoritari 820 de miliarde de lei la nivelul administrației publice centrale și 21 de miliarde de lei la nivelul celei locale. Această situație complicată vine într-un context în care, conform legislației naționale, depășirea pragului de 50% din PIB ar trebui să declanșeze automat măsuri de austeritate și reducere a cheltuielilor guvernamentale. Cu toate acestea, într-un an electoral, Guvernul a evitat introducerea unor astfel de măsuri, lăsând deschisă posibilitatea unei creșteri economice nesustenabile.
În ciuda acestui context economic tensionat, Ministerul Finanțelor a sugerat că următoarele măsuri ar putea fi luate pentru a încerca diminuarea datoriei publice și menținerea unei economii robuste:
- Stimularea creșterii economice: Aceasta include măsuri ce vizează atragerea investițiilor și sprijinirea sectoarelor cheie ale economiei.
- Accelerarea digitalizării: Prin aceasta se urmărește eficientizarea administrației publice și reducerea birocrației.
- Reducerea evaziunii fiscale: O prioritate care ar putea îmbunătăți substanțial veniturile statului.
- Optimizarea riscului fiscal: Prin aceasta se încearcă minimizarea pierderilor financiare ale statului.
- Modificarea codului de procedură fiscală: Aceasta ar putea simplifica și clarifica obligațiile fiscale ale cetățenilor și companiilor.
Impactul asupra pensionarilor și salariaților
Pe fondul acestor evoluții, cea mai mare îngrijorare pentru cetățeni rămâne posibilitatea înghețării pensiilor și salariilor. Legislația stipulează că, odată ce datoria publică depășește 55% din PIB, Guvernul este obligat să înghețe pensiile, o măsură drastică ce ar putea afecta milioane de români. Mai mult, schimbările anticipate în sistemul de pensii, cum ar fi eliminarea pensiei anticipate fără penalizări, pot aduce și ele un val de nemulțumiri în rândul populației.
Sistemul va rămâne cu patru tipuri de pensii:
- Pensia pentru limită de vârstă: Accesibilă celor care îndeplinesc condițiile standard de vârstă și de cotizare.
- Pensia anticipată (cu penalizări): Pentru cei care aleg să se pensioneze mai devreme, acceptând reduceri ale sumelor primite.
- Pensia de invaliditate: Destinată persoanelor a căror capacitate de muncă a fost afectată.
- Pensia de urmaș: Acordată familiilor celor decedați care îndeplineau condițiile pentru pensionare.
Situația economică a României se află la un punct de cotitură, cu decizii grele ce trebuie luate în viitorul apropiat. Este vital ca Guvernul să găsească un echilibru între necesitatea reducerii datoriei și protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății. În același timp, cetățenii trebuie să fie conștienți de potențialele schimbări și să se pregătească pentru un peisaj economic posibil diferit în lunile și anii ce urmează.
