Georgescu Dragos
Guvernul a analizat joi, 19 februarie, un proiect de ordonanță de urgență care prevede introducerea unei prime de stabilitate pentru tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu sunt angajați și nu urmează nicio formă de învățământ sau formare profesională. Inițiativa, aflată în dezbatere, face parte dintr-un set mai amplu de modificări propuse la Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Ce sumă vor primi de la stat românii șomeri care vor să se angajeze
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, măsura are ca obiectiv principal creșterea gradului de ocupare în rândul categoriilor considerate vulnerabile, în special în rândul tinerilor aflați în afara pieței muncii și a sistemului educațional. Guvernul propune un mecanism financiar care să încurajeze angajarea pe perioadă nedeterminată, prin acordarea unui sprijin lunar pe o durată de doi ani.
Principalii beneficiari ai noii prevederi ar urma să fie tinerii cunoscuți sub denumirea de NEETs, termen provenit din engleză și care desemnează persoanele care nu sunt angajate, nu urmează studii și nu participă la cursuri de formare profesională. Conform proiectului, tinerii NEET cu vârste între 16 și 30 de ani ar putea primi o primă de stabilitate în cazul în care se angajează cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.
Sprijinul financiar propus este semnificativ. Valoarea totală a primei ar ajunge la 27.000 de lei pentru fiecare beneficiar, distribuită pe parcursul a doi ani. În primul an de angajare, tânărul ar urma să primească 1.000 de lei pe lună, sumă acordată în plus față de salariul stabilit prin contract. În al doilea an, cuantumul lunar ar crește la 1.250 de lei. Plata nu ar fi făcută direct către angajat, ci prin intermediul angajatorului, sub formă de subvenție, cu condiția menținerii contractului de muncă pe perioadă nedeterminată.
Prin această formulă, autoritățile încearcă să asigure stabilitate pe termen mediu și să evite situațiile în care tinerii sunt angajați doar temporar pentru a beneficia de facilități financiare. Contractul pe durată nedeterminată este una dintre condițiile esențiale pentru acordarea primei.
Proiectul de ordonanță nu se limitează însă la tinerii NEET. Documentul propune extinderea listei categoriilor pentru care angajatorii pot primi subvenții la angajare. Printre noile grupuri incluse se regăsesc șomerii cu vârste cuprinse între 45 și 50 de ani, mamele care au în întreținere cel puțin trei copii minori și persoanele care au executat integral o pedeapsă privativă de libertate.
Prin includerea acestor categorii, Guvernul urmărește facilitarea reintegrării pe piața muncii a persoanelor aflate în situații vulnerabile. În cazul șomerilor de peste 45 de ani, dificultățile de reangajare sunt frecvent invocate, iar subvențiile pot reprezenta un stimulent pentru angajatori. În ceea ce privește mamele cu trei sau mai mulți copii minori, măsura are și o componentă socială, având în vedere provocările legate de echilibrul dintre viața profesională și responsabilitățile familiale.
Pentru persoanele care au executat pedepse privative de libertate, accesul pe piața muncii este adesea limitat din cauza stigmatizării și a reticenței angajatorilor. Prin acordarea de subvenții, autoritățile încearcă să creeze un cadru favorabil reintegrării sociale și profesionale.
Necesitatea unei astfel de intervenții este susținută de datele statistice recente. Conform Institutului Național de Statistică, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 27 de ani a ajuns la 27%. Acest nivel plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția tinerilor care nu sunt angajați.
Situația este confirmată și de datele Eurostat referitoare la rata NEET. În 2024, România a înregistrat o rată NEET de 19,4%, în creștere față de 16,8% în 2019. Evoluția indică o tendință negativă, România fiind singurul stat membru al Uniunii Europene în care situația s-a deteriorat în ultimii ani, în loc să se îmbunătățească.
Ce înseamnă acest proiect de lege
Tinerii cu nivel scăzut de educație sunt identificați drept cei mai vulnerabili. Lipsa calificărilor sau abandonul școlar reduc semnificativ șansele de angajare. În absența intervențiilor timpurii, aceste persoane riscă să rămână în afara pieței muncii pentru perioade îndelungate.
Experții atrag atenția că durata șomajului influențează direct probabilitatea de reintegrare. Sociologul Robert Santa a explicat anterior pentru Libertatea: „Cu cât stai mai mult în starea asta de marginalizare, în care nu muncești, nu ai acces la educație, cu atât șansa să scapi, scade. Sunt multe studii care arată, de exemplu, că tu, ca șomer, cu cât ești mai mult timp șomer, cu atâția e mai dificil să intri pe piața muncii.”
Această perspectivă evidențiază importanța intervențiilor rapide. Cu cât perioada de inactivitate este mai lungă, cu atât competențele se erodează, iar încrederea în propriile capacități scade. În plus, angajatorii pot percepe perioadele lungi de șomaj drept un semnal negativ.
Prin introducerea primei de stabilitate, Guvernul încearcă să creeze un mecanism care să reducă barierele inițiale ale angajării. Sprijinul financiar acordat pe o perioadă de doi ani poate oferi un stimulent real pentru tinerii care ezită să accepte un loc de muncă din cauza salariilor reduse sau a incertitudinii.
Pentru angajatori, subvenția reprezintă o reducere a costurilor salariale și poate compensa eventualele investiții în formarea profesională a noilor angajați. Totuși, succesul măsurii va depinde de modul în care aceasta va fi implementată și monitorizată.
Un alt aspect relevant este legat de sustenabilitatea pe termen lung. Dacă tinerii beneficiază de sprijin financiar timp de doi ani, rămâne de văzut în ce măsură vor continua să fie angajați și după expirarea subvenției. Stabilitatea contractului pe perioadă nedeterminată este un element esențial, dar nu garantează automat menținerea locului de muncă în lipsa unei integrări reale.
În același timp, includerea altor categorii vulnerabile în schema de subvenții sugerează o abordare mai amplă a politicilor de ocupare. România se confruntă nu doar cu șomaj în rândul tinerilor, ci și cu dificultăți de integrare pentru alte segmente ale populației.
Datele statistice arată că problema NEET este una complexă, influențată de factori economici, sociali și educaționali. Lipsa accesului la educație de calitate, migrația internă și externă, precum și discrepanțele regionale contribuie la menținerea unui nivel ridicat al tinerilor inactivi.
Prin proiectul de ordonanță discutat la nivel guvernamental, autoritățile încearcă să intervină direct asupra unuia dintre aceste paliere, oferind un stimulent financiar concret pentru angajare. Rămâne ca dezbaterea publică și procesul legislativ să clarifice detaliile de aplicare și condițiile exacte.
În contextul în care România înregistrează cea mai ridicată rată NEET din Uniunea Europeană, măsura primei de stabilitate este prezentată drept un instrument de reducere a șomajului și de susținere a integrării profesionale. Impactul real va putea fi evaluat doar după implementare, în funcție de numărul beneficiarilor și de gradul de menținere a acestora pe piața muncii.
