Georgescu Dragos
Creștinii ortodocși prăznuiesc joi Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari și semnificative sărbători din calendarul bisericesc. Această zi specială este marcată de tradiții, obiceiuri și superstiții care persistă de secole în multe regiuni ale României, fiind în continuare respectate și păstrate cu sfințenie. În plus, Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor, legătura sa cu marea și protecția pe care o oferă acestora adăugând o dimensiune suplimentară acestei sărbători.
Gradul de cinstire acordat Maicii Domnului în cultul ortodox se evidențiază prin numărul mare al sărbătorilor dedicate ei. În timp ce sfinții sunt, de regulă, pomeniți o singură dată pe an, de obicei în ziua trecerii lor la cele veșnice, Maica Domnului este prăznuită în mod special de mai multe ori pe parcursul anului bisericesc. Aceste sărbători nu celebrează doar adormirea ei, ci și nașterea sa, precum și unele dintre minunile săvârșite de ea după plecarea din această viață. Adormirea Maicii Domnului este, însă, cea mai veche și importantă dintre aceste sărbători, având o semnificație profundă atât pentru Biserica Ortodoxă, cât și pentru credincioși.
De unde își are originea această Sărbătoare
Originea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului este probabil legată de Ierusalim, Orașul Sfânt, unde se păstrează și astăzi mormântul Maicii Domnului, situat în apropierea Grădinii Ghetsimani. Pe acest loc sfânt se află o biserică închinată Sfintei Fecioare Maria, care adăpostește icoana făcătoare de minuni cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. Generalizarea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu, care a rezidit biserica din Ghetsimani și a stabilit definitiv data de 15 august pentru prăznuirea acestei sărbători. În Apus, sărbătoarea a fost generalizată ceva mai târziu, de către Papa Teodor I, care a impus aceeași dată de prăznuire ca și în Răsărit.
Post și rugăciune înainte de 15 august
Adormirea Maicii Domnului este însoțită de o perioadă de două săptămâni de post, un timp dedicat pregătirii spirituale pentru acest mare eveniment din viața bisericească. În seara din ajunul sărbătorii, în bisericile ortodoxe se săvârșește Vecernia cu Litie și Privegherea, urmate de cântarea Prohodului Maicii Domnului. Aceste slujbe sunt momente deosebit de importante pentru credincioși, iar în multe mănăstiri din țară, ele atrag sute și chiar mii de pelerini care petrec întreaga noapte în rugăciune și cântare.
Ce trebuie să facă fetele nemăritate de Sfânta Maria Mare
În diverse regiuni ale României, tradițiile legate de Sfânta Maria Mare sunt păstrate cu sfințenie. În Transilvania, de exemplu, femeile măritate aduc la biserică fructe din recolta de struguri și prune pentru a fi sfințite de preoți, apoi împărțite credincioșilor. Acest gest simbolic reprezintă recunoștința față de darurile pământului și dorința de a atrage binecuvântarea divină asupra familiei. Fetele nemăritate, la rândul lor, culeg flori din grădină și le duc la biserică, așezându-le la icoane. Se crede că acest obicei protejează familiile de boli și necazuri.
De asemenea, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru protecție și nașteri ușoare, cerând ajutorul ei pentru a aduce pe lume prunci sănătoși. Tradiția ortodoxă nu uită nici de cei care au părăsit această lume, astfel că dimineața de 15 august este dedicată tămâierii mormintelor, un gest de respect și amintire pentru cei plecați.
Se deschide sezonul nunților
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului marchează și deschiderea sezonului nunților, care durează până la începutul Postului Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică, sărbătorită pe 8 septembrie, este cunoscută popular sub numele de „Între Sântămării”. Tradiția spune că aceasta este o perioadă potrivită pentru semănăturile de toamnă, fiind un timp prielnic pentru pregătirea ogoarelor pentru recolta viitoare.
În ziua de Sfânta Maria Mare, ciobanii coboară turmele de oi de pe munte, un semn că vara este pe sfârșite și că se apropie toamna. Această tranziție simbolică între anotimpuri este marcată prin diverse obiceiuri și superstiții, care variază de la o regiune la alta.
Printre superstițiile legate de Sfânta Maria Mare se numără și cele referitoare la foc. În multe sate din România, focul nu se aprinde cu două zile înainte de această sărbătoare, întrucât se crede că acest lucru poate aduce ghinion, boli sau chiar incendii care pot distruge gospodăriile. De asemenea, gospodarii care aleg să lucreze în această zi riscă să aibă recoltele blestemate și fără rod, iar vitele lor se pot îmbolnăvi, aducând astfel mari pierderi gospodăriei.
Rugăciuni pentru sănătate
Această zi de sărbătoare este ținută cu strictețe pentru a atrage sănătatea, fericirea în căsătorie, nașteri ușoare și vindecări. Oamenii merg la biserică și se roagă la Fecioara Maria pentru diverse binecuvântări: fetele nemăritate cer un ursit bun, femeile își doresc o gospodărie prosperă, iar bărbații se roagă pentru recolte bogate și sănătate.
Un obicei specific pentru fetele nemăritate este acela de a purta în sân, pe parcursul zilei de Sfânta Maria Mare, un fir de năprasnic sau ferigă (în funcție de zonă) și să se roage la icoana Maicii Domnului, cu candela aprinsă. Se crede că această plantă are puterea de a aduce dragostea și de a atrage ursitul pentru tinerele fete. În aceeași zi, fetelor le este interzis să-și taie părul și să-l arunce la gunoi, considerându-se că acest gest poate atrage ghinionul. De asemenea, scăldatul în ape curgătoare este interzis.
În alte regiuni, fetele care doresc să se mărite repede își pun busuioc sub pernă în noaptea de Sfânta Maria Mare, sperând să-și viseze jumătatea. Această zi este considerată magică, iar plantele de leac culese de tinerele necăsătorite sunt considerate a avea puteri vindecătoare deosebite.
Obiceiuri in diferite zone ale țării
Un alt obicei spune că bărbații își schimbă pălăria cu căciula pe 15 august, semn că vara se apropie de sfârșit. Cei care mai poartă pălăria după această dată sunt luați în râs de către ceilalți săteni, iar dormitul pe prispa casei în această zi este strict interzis. Tradiția spune că bătrânii din satele transilvănene cred că, dacă trandafirii înfloresc în ziua de Sfânta Maria Mare, toamna va fi lungă și călduroasă.
Un alt aspect important al acestei zile este evitarea acțiunilor care pot aduce ghinion. De exemplu, se crede că nu este bine să mergi înapoi în ziua Adormirii Maicii Domnului, deoarece acest gest poate atrage tristețea asupra Maicii Domnului. De asemenea, aprinderea focului în sobă este considerată un gest care aduce boală și nenorocire.
Sfânta Maria Mare este, de asemenea, o zi de mare importanță pentru multe biserici și mănăstiri din România, care își sărbătoresc hramul în această zi. Printre cele mai cunoscute mănăstiri care atrag pelerini din toate colțurile țării se numără Mănăstirea Nicula și Mănăstirea Putna, unde credincioșii se adună pentru a participa la slujbe și a se ruga la icoanele făcătoare de minuni.
Această sărbătoare profund religioasă și plină de semnificații spirituale este un moment de reflecție și reculegere pentru creștinii ortodocși din România și nu numai. Ea simbolizează atât adormirea și înălțarea Maicii Domnului, cât și protecția și ocrotirea pe care aceasta o oferă tuturor celor care îi cer ajutorul. Tradițiile, obiceiurile și superstițiile care însoțesc această zi sunt o mărturie a legăturii profunde dintre credință și viața de zi cu zi, unind generații de credincioși într-o celebrare comună a spiritualității și devoțiunii.
