Grigore Madalina
Eșecul adoptării Legii salarizării unitare a reaprins tensiunile din sectorul public și a pus din nou pe masă problema veniturilor angajaților de la stat. România riscă să piardă aproximativ 770-800 de milioane de euro din PNRR, iar sindicatele cer reluarea negocierilor și reașezarea grilelor de salarizare.
În acest moment sunt discutate două scenarii principale. Primul presupune elaborarea unei noi legi a salarizării, care să fie adoptată până la finalul anului și să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. A doua variantă este indexarea salariilor bugetarilor cu rata medie a inflației, estimată la aproximativ 7%.
Sindicatele susțin însă că simpla indexare nu ar rezolva problemele structurale existente între diferitele categorii de angajați din sistemul public.
O nouă Lege a salarizării ar putea fi pregătită pentru 2027
Una dintre variantele analizate este ca viitorul Guvern să reia de la zero sau să refacă proiectul Legii salarizării.
Obiectivul ar fi ca noua formă a actului normativ să ajungă în Parlament până la sfârșitul lui 2026, astfel încât aplicarea să înceapă de la 1 ianuarie 2027.
Chiar dacă jalonul din PNRR a fost ratat, problema diferențelor salariale din sistemul public rămâne. Sindicatele insistă că actualele grile trebuie reașezate și că este nevoie de reguli mai clare și predictibile.
Legea trebuia să stabilească o arhitectură unitară pentru salariile din sistemul public și să reducă dezechilibrele acumulate în ultimii ani.
Nerealizarea reformei are și o componentă financiară importantă. România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR, bani legați de îndeplinirea acestui jalon.
Al doilea scenariu: salariile bugetarilor, indexate cu inflația
Dacă o nouă lege nu poate fi adoptată într-un termen scurt, a doua soluție aflată pe masă este indexarea salariilor bugetarilor cu inflația.
Conform informațiilor prezentate, ar fi vorba despre o rată medie de aproximativ 7%.
Această soluție ar permite o creștere generală a veniturilor, însă reprezentanții sindicatelor spun că nu ar elimina diferențele existente între angajații statului.
Cu alte cuvinte, o majorare procentuală aplicată tuturor ar putea conserva exact aceleași dezechilibre care există în prezent.
Din acest motiv, sindicatele cer în continuare o nouă lege și o reconstrucție a grilelor, nu doar o ajustare temporară a salariilor.
PSD și PNL se acuză reciproc pentru eșec
Blocajul Legii salarizării a declanșat și un nou conflict politic între PSD și PNL.
Cele două partide își aruncă reciproc responsabilitatea pentru ratarea jalonului și pentru riscul pierderii banilor europeni.
PSD susține că PNL trebuie să răspundă politic pentru situația creată și afirmă că proiectul ar fi fost ținut prea mult timp „la secret”, fără consultări suficiente.
„PSD condamnă fuga PNL de a-și asuma responsabilitatea pentru eșecul Legii Salarizării. Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR”, a transmis PSD.
De cealaltă parte, PNL acuză PSD că ar fi blocat intenționat adoptarea actului normativ.
Liberalii susțin că social-democrații au tergiversat procesul până aproape de expirarea termenului-limită.
„Când refuzi și tergiversezi în mod repetat, așa cum a făcut și face PSD, chiar și cu 5 zile înaintea termenului-limită de închidere a jalonului, concluzia e clară: PSD nu vrea legea salarizării unitare. Amânările PSD nu sunt și n-au fost niciodată motivate de găsirea unei soluții legislative mai bune; aceste amânări au reprezentat strategia cinică a PSD de a forța ratarea legii”, a transmis PNL.
Liberalii mai susțin că PSD a avut conducerea Ministerului Muncii pentru o perioadă îndelungată și ar fi avut posibilitatea să finalizeze reforma mai devreme.
Adrian Negrescu: reforma aparatului public rămâne „doar la nivel de discurs”
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că ratarea jalonului privind Legea salarizării arată că reforma aparatului public continuă să fie amânată.
În opinia sa, pierderea celor aproximativ 770 de milioane de euro ar putea avea efecte inclusiv asupra altor proiecte finanțate din bani europeni.
„Legea salarizării era punctul-cheie al reformelor din PNRR, o lege care trebuia aprobată din 2022 și care a tot fost amânată pe considerente pur electorale. Legea era un avantaj pentru angajații de la stat pentru că le oferea o predictibilitate financiară, practic le securiza salariile în orizontul următorilor 5 ani de zile”, a declarat Adrian Negrescu.
Economistul atrage atenția că legea ar fi trebuit să ofere și statului un cadru mai clar privind cheltuielile cu personalul.
„În plus, era un element extrem de important în arhitectura financiară a statului român, în condițiile în care urma să statueze un volum maxim de cheltuieli publice alocat funcționarilor publici, aparatului de stat în general. Faptul că am ratat această țintă dovedește că ideea de reformare a aparatului public din România rămâne doar la statutul de discurs public și faptele rămân în continuare doar în zona ipotetică”, a mai afirmat Adrian Negrescu.
Ce urmează pentru angajații de la stat
Pentru moment, nu există o decizie definitivă privind veniturile bugetarilor din 2027.
Cele două variante vehiculate sunt însă clare: fie va fi elaborată și adoptată o nouă Lege a salarizării, fie salariile vor fi ajustate în funcție de inflație.
Prima soluție ar presupune o reformă mai amplă și reașezarea sistemului. A doua ar putea fi aplicată mai rapid, însă ar reprezenta mai degrabă o soluție temporară.
Presiunea sindicatelor este de a se reveni la negocieri, mai ales că problema nu privește doar nivelul salariilor, ci și diferențele între categorii profesionale, criteriile de salarizare și predictibilitatea veniturilor pe termen lung.
