Grigore Madalina
Cele mai puternice explozii din România. De la Colectiv și Crevedia la Mihăilești și Rahova, România a trăit tragedii înfiorătoare care au arătat cât de fragilă este viața într-o țară unde nepăsarea ucide.
O mulțime de oameni au ars de vii, sute au rămas mutilați pe viață, iar autoritățile au promis mereu „măsuri urgente”. Ani mai târziu, aceleași greșeli se repetă, alte vieți sunt pierdute. De la conducte ruginite și instalații improvizate până la companii care sfidează legea, exploziile au devenit o rană adâncă în istoria României.
Cele mai puternice explozii din România. Tragediile care au zguduit țara în ultimele decenii
Colectiv – noaptea în care România a luat foc
Explozia urmată de incendiu din clubul Colectiv, produsă pe 30 octombrie 2015, a fost una dintre cele mai cumplite catastrofe din România postdecembristă. În timpul concertului trupei Goodbye to Gravity, artificiile au aprins materialul inflamabil de pe tavan, iar flăcările și fumul toxic au cuprins clubul în câteva secunde.
Bilanțul final a fost cutremurător: 65 de morți și peste 180 de răniți, mulți cu arsuri severe. Tragedia a scos mii de oameni în stradă și a dus la demisia Guvernului condus de Victor Ponta. Ancheta ulterioară a arătat lipsa autorizațiilor de incendiu, dar și indiferența autorităților. Cazul Colectiv a rămas un simbol al corupției și al neglijenței care ucid.
Crevedia – deflagrația care a rănit zeci de salvatori
Pe 26 august 2023, România a fost din nou zguduită de o explozie uriașă, de această dată la o stație GPL din comuna Crevedia, județul Dâmbovița. Scurgerile de gaz produse în timpul transvazării ilegale de GPL între cisterne au declanșat o serie de explozii succesive, dintre care una a surprins echipele de intervenție deja sosite la fața locului.
Deflagrația a provocat moartea a șase persoane și rănirea a peste 58, dintre care 43 erau pompieri, paramedici și jandarmi. Zeci de case au fost distruse, iar flăcările uriașe s-au văzut de la kilometri distanță. Cazul Crevedia a scos la iveală nereguli grave în sistemul de control al depozitelor de gaz și lipsa verificărilor efective din partea autorităților.
Mihăilești – camionul care a explodat și a spulberat totul
Pe 24 mai 2004, o tragedie de proporții s-a produs la Mihăilești, în județul Buzău. Un camion încărcat cu 20 de tone de azotat de amoniu a luat foc după un accident rutier, iar câteva minute mai târziu, încărcătura a explodat cu o forță uriașă.
Explozia a ucis 18 oameni – între care jurnaliști și pompieri – și a rănit grav alți 13. Deflagrația a creat un crater de peste 6 metri adâncime și 21 de metri diametru, distrugând totul pe o rază de sute de metri. A fost una dintre cele mai puternice explozii necontrolate din istoria României, fiind resimțită până la zeci de kilometri depărtare.
Rahova – blocul care a sărit în aer în 2025
Pe 17 octombrie 2025, o explozie violentă a zguduit un bloc din cartierul Rahova, București, distrugând complet două etaje și provocând moartea a trei persoane. Alte 13 persoane au fost transportate la spital, unele în stare gravă.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a declarat că deflagrația s-a produs „cel mai probabil din cauza unei acumulări de gaze”. Ancheta a arătat că alimentarea fusese oprită cu o zi înainte, însă sigiliul de la electrovalvă a fost găsit rupt. Agenția Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE) a confirmat controlul asupra furnizorului de gaze, iar ancheta continuă pentru stabilirea responsabililor.
București, orașul exploziilor provocate de gaze
De-a lungul ultimelor decenii, Capitala a fost scena unor explozii devastatoare, majoritatea provocate de scăpări sau acumulări de gaze.
17 iunie 2005 – Colentina: Două persoane au murit și alte șapte au fost rănite după o explozie violentă într-un imobil. Blocul a fost declarat impropriu locuirii, iar zeci de oameni au rămas fără adăpost.
Iulie 2003 – Domenii: O scurgere de gaze a dus la distrugerea a șase apartamente și rănirea a 11 persoane. Deflagrația a spart geamurile clădirilor din jur, iar pompierii au intervenit ore întregi pentru a stinge incendiul.
Iulie 2003 – Calea Moșilor: O butelie defectă a explodat într-un apartament, rănind grav un bărbat. Geamurile și ușile blocului au fost distruse complet.
15 februarie 2003 – Șoseaua Olteniței: O conductă fisurată a provocat o acumulare de gaze care a dus la afectarea a 42 de apartamente. Clădirea a fost încadrată la risc ridicat de prăbușire.
12 decembrie 2001 – Calea Victoriei: O improvizație la instalația de gaze a cauzat o deflagrație urmată de incendiu. Patru persoane au fost grav rănite, iar zece familii au rămas fără locuință.
2 iunie 2000 – Căderea Bastiliei: Un imobil vechi a fost distrus aproape complet de o explozie cauzată de o conductă deteriorată. O persoană a fost rănită, iar restul locatarilor au fost evacuați.
Septembrie 1999 – Mărgeanului, Rahova: Trei explozii succesive în lanț au zguduit subsolul unui bloc. Deși nu au existat victime, avariile au fost majore.
13 aprilie 1999 – Strada Făinari: O explozie puternică a distrus complet trei garsoniere și a rănit șase persoane.
3 decembrie 1998 – Bulevardul Dacia: Doi oameni au murit, șapte au fost răniți, iar 20 de apartamente au fost distruse. 46 de persoane au rămas fără adăpost.
18 octombrie 1998 – Strada Aerogării: O deflagrație puternică în subsolul unui bloc a rănit grav doi bărbați.
18 mai 1998 – Cartierul Tei: Una dintre cele mai grave explozii din Capitală, soldată cu șapte morți și doi răniți.
România, țara exploziilor
România s-a confruntat și în alte localități cu tragedii similare, provocate de improvizații periculoase, echipamente defecte sau conducte deteriorate.
Timișoara, 17 octombrie 2010: Două persoane au suferit arsuri grave după o explozie produsă de o acumulare de gaze într-un apartament. Pompierii au reușit să stingă incendiul înainte ca flăcările să se extindă.
Craiova, 12 octombrie 2010: O femeie a fost grav rănită după ce a aprins aragazul amplasat pe balcon, provocând o explozie care a distrus complet bucătăria.
Timișoara, 8 decembrie 2008: Cinci persoane, printre care doi copii, au fost rănite într-o explozie urmată de incendiu. Deflagrația a distrus o casă și un magazin.
Buzău, 9 aprilie 2008: O butelie de aragaz a explodat într-un bloc, rănind trei persoane și avariind zece apartamente.
Satu Mare, 7 ianuarie 2008: Trei persoane au fost rănite într-o explozie cauzată de o instalație de încălzire improvizată. Șapte apartamente au fost afectate.
Mediaș, 1 ianuarie 2008: Patru persoane au fost grav rănite, iar 14 apartamente distruse după o explozie produsă la o centrală improvizată în noaptea de Anul Nou.
Tragedii industriale și miniere care au rămas în istorie
România a cunoscut de-a lungul timpului și explozii devastatoare în unități industriale și mine, soldate cu pierderi uriașe de vieți omenești.
Mina Aurelia (Valea Jiului, 1922): 82 de mineri au murit într-o explozie de gaz metan, una dintre cele mai grave catastrofe miniere din istorie.
Mina Elena (Lupeni, 1917): 57 de mineri și-au pierdut viața într-o deflagrație subterană provocată de gazul metan acumulat în galeriile înguste.
Mina Vulcan (1972): 54 de morți și 14 răniți după o explozie cauzată de o scânteie electrică.
Mina Livezeni (1980): 53 de mineri uciși în urma unei explozii violente de metan.
Mina Uricani (1982): 22 de morți, după o deflagrație care a distrus complet o galerie.
Mina Bărbăteni (2001): 13 mineri și-au pierdut viața într-o explozie produsă la peste 400 de metri adâncime.
Uzina Mecanică Băbeni (2021): Trei morți în timpul manipulării muniției. Deflagrația s-a produs în timpul unei operațiuni de neutralizare a materialelor explozive.
Fabrica de Arme Cugir (2018): O femeie a murit și alta a fost grav rănită în urma unei explozii produse în timpul testării muniției.
România – țara unde istoria se repetă la fiecare explozie
România trăiește aceleași tragedii – explozii, incendii, prăbușiri – urmate de promisiuni, anchete și tăcere. De la minele din Valea Jiului până la blocurile din București, scenariul nu s-a schimbat: aceleași cauze, aceleași greșeli, aceleași lacrimi.
Dar tragedia nu se termină odată cu stingerea flăcărilor. România continuă să fie una dintre puținele țări europene fără un sistem medical dedicat marilor arși. După fiecare explozie, răniții sunt trimiși peste graniță, pentru că spitalele de la noi nu pot face față.
În ultimul deceniu, zeci de victime ale exploziilor au murit nu din cauza rănilor inițiale, ci din lipsa tratamentului adecvat. După Colectiv, statul a promis centre moderne pentru arși. Aproape 10 ani mai târziu, multe dintre ele există doar pe hârtie.
Cât timp siguranța publică va fi tratată ca un subiect secundar, iar spitalele pentru arși vor rămâne o promisiune neîndeplinită, România va continua să repete aceleași tragedii.
