Nicolescu Daniela
La zece ani de la cumplita tragedie din clubul Colectiv, rănile nu s-au vindecat, iar justiția adaugă noi suferințe celor care au trăit coșmarul din noaptea de 30 octombrie 2015. Deși au pierdut prieteni, trup și suflet în flăcările care au ucis 65 de tineri și au mutilat alți 160, unii dintre supraviețuitori sunt acum obligați să returneze despăgubirile primite. Printre ei se numără și Andrei Găluț, singurul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity, care trebuie să achite peste 20.000 de euro către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov, în urma unei decizii definitive.
Zece ani de la tragedia care a zguduit România
În seara de 30 octombrie 2015, un incendiu izbucnit în clubul Colectiv din București a transformat o petrecere într-un infern. Focul s-a extins cu o viteză devastatoare, iar cei aflați în interior au fost prinși între flăcări și fum toxic. În doar câteva minute, 65 de oameni au murit, iar zeci au fost răniți grav. Printre victime s-au numărat și membrii trupei Goodbye to Gravity, care își lansau atunci noul album.
Singurul care a supraviețuit din formație a fost Andrei Găluț, grav rănit, cu arsuri pe mare parte din corp. După ani de tratamente și operații, artistul a primit despăgubiri din partea statului, ca urmare a hotărârii definitive din dosarul Colectiv. Totuși, la un deceniu distanță, solistul se află din nou în fața instanțelor – de data aceasta nu pentru a cere dreptate, ci pentru a returna o parte din banii care i s-au cuvenit.
Cum au ajuns victimele Colectiv să fie „datoare” statului
În mai 2022, după ani de procese, instanțele au stabilit despăgubiri uriașe pentru victimele incendiului – peste 60 de milioane de euro. Responsabilitatea plății acestor sume a revenit statului, prin instituțiile sale – în principal ISU București-Ilfov și Primăria Sectorului 4, urmând ca banii să fie recuperați ulterior de la cei condamnați în dosar: patronii clubului, furnizorii de artificii și fostul primar Cristian Popescu Piedone.
Pentru că statul s-a mișcat greu și plățile întârziau, mai multe victime au apelat la executori judecătorești pentru a pune presiune pe instituțiile publice. Astfel, ISU și Primăria Sectorului 4 au fost somate să plătească despăgubirile, fiind deschise peste 20 de dosare de executare silită.
Ca să evite blocarea conturilor și paralizarea activității, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență 19/2022, alocând aproape 300 de milioane de lei pentru achitarea sumelor datorate. Victimele și-au primit banii, însă lucrurile nu s-au oprit aici.
ISU cere banii înapoi. Executorul rămâne cu onorariul
După ce a plătit despăgubirile și onorariile executorilor, ISU București-Ilfov a deschis mai multe acțiuni în instanță pentru a-și recupera cheltuielile de executare. Motivul: instituția a considerat că onorariile executorilor au fost nejustificat de mari.
În cazul lui Andrei Găluț, executorul și-a stabilit un onorariu de 88.000 de lei, bani pe care ISU i-a achitat integral. Ulterior, însă, Tribunalul București a decis că suma era disproporționată și a redus onorariul la 476 de lei. Diferența – peste 87.000 de lei, echivalentul a aproximativ 20.000 de euro – a fost pusă în sarcina cântărețului, pe motiv că el a apelat la executor.
Deși decizia a părut absurdă, Andrei Găluț s-a conformat. În februarie 2022, el a virat către ISU peste 110.000 de lei, sumă care includea diferența de onorariu, dobânzile și ajustările pentru inflație. În mai 2025, Judecătoria Sectorului 5 a stabilit că mai are de achitat un rest de 2.500 de lei, ceea ce ridică totalul la peste 20.000 de euro.
Zeci de victime, aceeași soartă
Cazul lui Găluț nu este singular. Zeci de alți supraviețuitori și rude ale victimelor din Colectiv s-au trezit în aceeași situație, fiind chemate în instanță de ISU și Primăria Sectorului 4 pentru a returna sumele plătite executorilor judecătorești.
În România, legea nu prevede obligativitatea ca executorii să restituie onorariile încasate, decât dacă acestea au fost stabilite ilegal. Astfel, chiar dacă victimele au acționat perfect legal pentru a-și primi despăgubirile, responsabilitatea achitării onorariilor revine tot lor.
Această situație a stârnit revoltă în rândul supraviețuitorilor, care acuză statul că, în loc să le ofere sprijin, îi împovărează cu noi procese și datorii. Mulți dintre cei implicați în dosar au declarat că se simt din nou umiliți, la zece ani de la tragedie, neînțelegând de ce sistemul care le-a promis dreptate acum îi obligă să plătească pentru propriile suferințe.
O rană care nu se vindecă
Tragedia din Colectiv nu a însemnat doar pierderea unor vieți, ci și o rană deschisă în conștiința unei națiuni. Victimele au devenit simboluri ale luptei împotriva corupției și nepăsării, iar promisiunea „#Colectiv nu se uită” pare să se stingă în fața birocrației reci.
Pentru mulți dintre supraviețuitori, bătăliile în instanță, despăgubirile întârziate și procesele fără sfârșit sunt o continuare a coșmarului început în 2015. În loc de liniște și recunoaștere, aceștia primesc citații și hotărâri prin care li se cer banii înapoi.
La un deceniu de la una dintre cele mai mari tragedii din România postdecembristă, sistemul juridic pare să le fi întors spatele celor care au plătit deja cel mai mare preț.
