C Stefania
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, un eveniment așteptat cu nerăbdare de milioane de oameni din întreaga lume, a fost transformată într-un spectacol grandios, dar nu fără controverse. Pentru prima dată în istoria Jocurilor, festivitatea nu a avut loc pe un stadion, ci a fost organizată prin superbul Paris, folosind râul Sena ca scenă centrală pentru defilarea delegațiilor sportivilor.
Deși ploaia a căzut constant pe durata evenimentului, acest aspect nu a redus din entuziasmul și splendoarea spectacolului. Alegerea organizatorilor de a include momente artistice provocatoare a stârnit reacții vehemente și a deschis o dezbatere amplă despre respectul pentru credințele religioase și sensibilitățile culturale.
Un show în afara normelor
Organizatorii au dorit să evidențieze frumusețea și farmecul „Orașului Luminilor”, iar evenimentul a fost proiectat să impresioneze atât publicul prezent cât și cel din fața televizoarelor. Cu toate acestea, anumite alegeri artistice au generat un scandal de proporții. Cel mai contestat moment al serii a fost recrearea „Cinei cea de Taină” de Leonardo da Vinci, cu Barbara Butch, un DJ local și activistă LGBTQIA+, înconjurată de concurenți ai emisiunii „Drag Race France” care îi reprezentau pe cei 12 apostoli.
Acest moment a fost perceput de mulți ca un atac la adresa creștinismului, stârnind reacții vehemente din partea conservatorilor și personalităților publice. Anne Diamond, o cunoscută prezentatoare TV britanică, a calificat scena drept o „urâciune”, acuzând organizatorii de batjocură la adresa lui Isus. Stephanie Takyi, o altă jurnalistă britanică, a subliniat că un astfel de act nu ar fi fost tolerat dacă ar fi implicat simboluri islamice, acuzând organizatorii de standarde duble și lipsă de respect față de creștinism.
Reacții din mediul online și societatea civilă
Elon Musk, proprietarul Tesla și SpaceX, și-a exprimat și el indignarea pe rețelele sociale, afirmând că „creștinismul a devenit fără dinți” și că spectacolul a fost extrem de lipsit de respect. Politicianul olandez Geert Wilder a evidențiat dublul standard în tratamentul simbolurilor religioase, menționând că batjocorirea creștinismului este tolerată, în timp ce caricaturile cu Mahomed sunt considerate blasfemie și provoacă reacții violente.
Marion Marechal, europarlamentar francez conservator, a declarat că această parodie a Cinei cea de Taină nu reprezintă Franța, ci o minoritate de stânga. Javier Tebas, președintele La Liga, a criticat și el dur spectacolul, subliniind că utilizarea imaginii Cinei cea de Taină a fost o insultă la adresa creștinilor și a cerut respect pentru credințele religioase.
Critici adresate scenelor cu Maria Antoaneta și Dionysos
Ceremonia nu a fost lipsită de alte momente controversate. Scena în care Regina Franței, Maria Antoaneta, era prezentată fără cap, în timp ce flăcările izbucneau în jurul ei și era acompaniată de trupa franceză de metal Gojira, a fost considerată de mulți ca fiind „satanică” și lipsită de respect față de istoria Franței. Apariția artistului Philippe Katerine, în rolul zeului vinului, Dionysos, a stârnit și ea dezbateri aprinse, fiind considerată simbolism păgân și demonic de către unii spectatori.
Publicul nu a rămas indiferent la aceste controverse, exprimându-și nemulțumirile pe rețelele de socializare. Comentariile au variat de la dezamăgire la furie, mulți simțindu-se lezați de interpretările artistice prezentate în cadrul ceremoniei. Utilizatorii de pe rețelele de socializare au calificat deschiderea Jocurilor Olimpice drept o batjocură la adresa credinței creștine, un simbolism păgân și o insultă la adresa valorilor lor.
Efectele pe termen lung ale controversei
Acest scandal va avea probabil repercusiuni pe termen lung asupra percepției publice a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024. Deși intenția organizatorilor a fost de a oferi un spectacol memorabil care să evidențieze cultura și arta franceză, reacțiile negative ar putea să umbrească aceste realizări. Dezbaterea privind respectul pentru credințele religioase și sensibilitățile culturale va continua să fie un subiect fierbinte în discuțiile publice.
Controversa generată de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 ridică întrebări importante despre rolul artei în evenimentele publice și despre responsabilitatea organizatorilor de a respecta diversitatea culturală și religioasă. Este esențial ca astfel de evenimente să fie gândite cu atenție pentru a evita ofensarea unor segmente largi ale publicului și pentru a promova un mesaj de incluziune și respect.
