Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă, că a decis să decreteze starea de urgență în România începând de luni, pentru a permite o luptă mai eficientă cu epidemia de coronavirus.
”Guvernul a fost votat, învesit şi a depus jurământul în condiţii foarte speciale din cauza epidemiei de coronavirus. Am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoate. Această stare de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitaeta să aloce mai mulţi bani pentru domeniul sănătăţii„, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.
Ce înseamnă starea de urgenţă? Autorităţile militare şi publice pot limita sau interzice circulaţia maşinilor, a persoanelor, să emită „permise de liberă circulaţie”, să efectueze controale, razii, să evacueze persoane, să raţionalizeze alimente, să închidă staţii de benzină, restaurante, cafenele, cluburi şi chiar „să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune.
În plus, legea acordă, într-o astfel de situaţie, puteri sporite ministrului de Interne (în cazul decretării stării de urgenţă), şi celui al Apărării (în cazul stării de asediu) care devin, în anumite situaţii punctuale, un soi de „super-premieri”.
Secretarul de stat în ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, a comentat urmările decretării stării de urgență: „Se poate limita circulația, se pot face percheziții. Nu se închide niciun oraș!”
”Nu discutăm în cadrul stării de urgenţă de închiderea oraşului, discutăm despre nişte ordonanţe militare care se pot da în cadrul situaţiei de urgenţă. (…) În contextul acestei stări de urgenţă, se pot lua anumite decizii: se închid anumite instituţii, restaurante, mall-uri, se limitează circulaţia, se pot face percheziţii, se pot face controale se poate limita accesul în anumite zone”, a afirmat Nelu Tătaru, sâmbătă, într-o intervenţie telefonică la Realitatea Plus.