Mirela Loșniță
Un caz dramatic petrecut în Danemarca a stârnit revoltă internațională și a scos sute de oameni în stradă, atât la Copenhaga, cât și în Nuuk, capitala Groenlandei. Keira Alexandra Kronvold, o mamă de origine groenlandeză, a trăit un adevărat coșmar după ce autoritățile daneze i-au luat bebelușul la doar două ore după naștere, invocând rezultatele unui test de „competență parentală”.
Coșmarul unei mame
În Danemarca, autoritățile folosesc testul FKU („forældrekompetenceundersøgelse” – test de competență parentală) pentru a evalua părinții în cazurile de protecție a copilului. Practica este însă extrem de contestată și a fost criticată ani la rând de organizațiile pentru drepturile omului, care susțin că nu ține cont de diferențele culturale și lingvistice.
Un raport din 2022 arată dimensiunea problemei:
- 5,6% dintre copiii de origine groenlandeză care locuiesc în Danemarca sunt plasați în sistemul de protecție;
- procentul este de cinci ori mai mare decât în cazul copiilor danezi (doar 1%).
„Aceste teste nu iau în calcul barierele lingvistice sau diferențele culturale, ceea ce pune părinții groenlandezi într-o poziție vulnerabilă și adesea injustă”, avertizează Louise Holck, directoarea Institutului Danez pentru Drepturile Omului.
Drama unei mame: „Mi-au luat copilul ca pe o simplă statistică”
Keira Kronvold, în vârstă de 38 de ani, nu este la primul contact dureros cu sistemul danez. În 2014, autoritățile i-au separat definitiv cei doi copii mai mari, după o primă evaluare FKU. În noiembrie 2023, istoria s-a repetat. După ce a născut al treilea copil, a fost din nou evaluată – de data aceasta de un psiholog vorbitor de daneză, în condițiile în care limba ei maternă este kalaallisut (groenlandeză occidentală).
Rezultatul: la câteva ore după naștere, bebelușul i-a fost luat. Acum, Keira își poate vedea copilul doar o oră pe săptămână, sub supravegherea strictă a unui asistent social.
„Autoritățile mi-au măsurat valoarea ca mamă printr-un test care nu are nicio legătură cu cultura mea. Mi-au luat copilul ca pe o simplă statistică, fără să vadă dragostea și tradiția noastră. Nu lupt doar pentru mine, ci pentru toți părinții groenlandezi care și-au pierdut copiii în acest sistem”, a declarat Keira.
În dosarul său, autoritățile au consemnat că „fundalul ei groenlandez, unde chiar și expresiile faciale minime au semnificație comunicativă, ar putea îngreuna pregătirea copilului pentru codurile sociale daneze”.
Proteste masive și tensiuni politice
Cazul a declanșat proteste ample în Groenlanda și Danemarca. Sute de oameni au ieșit în stradă, acuzând autoritățile daneze de rasism instituțional și discriminare culturală.
„Oamenii sunt obosiți de faptul că nimeni nu ne protejează și nu acționează”, spune Aka Hansen, cineastă inuit și organizatoare de proteste.
Ministrul pentru copii din Groenlanda, Aqqaluaq B. Egede, a convocat o întâlnire de urgență cu ministrul danez al afacerilor sociale, Sophie Hæstorp Andersen. Deși oficialul danez a recomandat municipalităților „să ia în considerare renunțarea” la testele FKU, nu a fost emisă nicio interdicție oficială.
Organizațiile pentru drepturile inuiților cer schimbări radicale. „Investigațiile de competență parentală duc frecvent la adopții forțate și alienarea copiilor de familiile lor. Autoritățile daneze ignoră criticile ONU și avertismentele experților”, a explicat Laila Bertelsen, fondatoarea Asociației MAPI.
În replică, autoritățile daneze susțin că toate deciziile se iau „în interesul superior al copilului”. Lars Sloth, directorul administrației pentru copii și familie din Thisted, afirmă că toate cazurile sunt tratate conform legii și că, în lipsa unor alternative, testele FKU vor fi în continuare folosite.
