Loredana Ionescu
Guvernul Olandei s-a prăbușit marți dimineață, în urma deciziei liderului formațiunii de extremă dreapta, Geert Wilders, de a retrage Partidul Libertății (PVV) din coaliția guvernamentală. Motivul invocat de Wilders a fost respingerea propunerilor sale referitoare la politica de azil, fapt ce a generat o ruptură ireversibilă în cadrul coaliției aflate la guvernare.
Criza politică izbucnită la Haga survine într-un context tensionat, cu doar câteva săptămâni înaintea summitului NATO ce urmează să aibă loc în Țările de Jos. Potrivit agenției AFP, retragerea PVV deschide calea către alegeri anticipate, destabilizând temporar scena politică olandeză.
Criză politică în Olanda
Geert Wilders a prezentat un plan politic în 10 puncte, ce viza reducerea drastică a imigrației. Printre măsurile incluse se numărau utilizarea armatei pentru securizarea frontierelor, închiderea centrelor de primire pentru refugiați, refuzarea cererilor de azil și expulzarea refugiaților sirieni. De asemenea, planul presupunea închiderea granițelor pentru solicitanții de azil, intensificarea controalelor și revocarea statutului de rezident în cazul cetățenilor cu dublă cetățenie care au fost condamnați penal.
Justificând aceste inițiative, Wilders a susținut că Siria nu mai trebuie tratată ca o zonă de risc ridicat, argumentând în favoarea returnării refugiaților. Această poziție a fost însă criticată de specialiști în drept internațional, care au subliniat că o asemenea măsură încalcă Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților și legislația europeană în domeniul drepturilor omului.
Declarațiile lui Wilders, un ultimatum pentru partenerii de guvernare
La sfârșitul lunii mai, Wilders a organizat o conferință de presă în care a transmis un avertisment ferm coaliției guvernamentale. A declarat că „răbdarea lui a ajuns la capăt” și a cerut ca planul său să fie pus în aplicare în decurs de câteva săptămâni. În lipsa unui acord, acesta a anunțat că partidul său va ieși din coaliție, provocând automat o criză politică majoră.
Marți dimineață, avertismentul s-a transformat în realitate. PVV a anunțat oficial că părăsește guvernul, punând capăt alianței politice și forțând căderea executivului condus de premierul Dick Schoof.
Planurile lui Wilders, respinse de experții juridici și contestate în societate
Reacțiile nu au întârziat să apară. Mai mulți experți constituționali și juriști olandezi au explicat că măsurile propuse de Wilders contravin atât legii fundamentale a Olandei, cât și angajamentelor internaționale asumate de statul olandez. În plus, mass-media olandeză a relatat că oficialii guvernamentali și consilierii juridici au exprimat îngrijorări privind fezabilitatea și legalitatea acestor propuneri.
De asemenea, organizațiile pentru drepturile omului și liderii altor partide politice au criticat deschis direcția promovată de Wilders, susținând că aceasta urmărește deliberat tensionarea relațiilor interetnice și internaționale, informează AFP.
Coaliția se destramă, iar alegerile anticipate devin inevitabile
Decizia de marți a liderului PVV a dinamitat alianța guvernamentală. Premierul Dick Schoof, un tehnocrat independent sprijinit de partidele parlamentare PVV, VVD și Laburiști/Verzi, se vede acum nevoit să gestioneze tranziția către alegeri anticipate. Deși PVV deținea 37 din cele 150 de mandate în Parlament, fiind cel mai mare partid al coaliției, ruptura s-a produs pe fondul imposibilității de a găsi un consens privind tema migrației.
Analiștii politici consideră că Wilders a mizat pe o strategie de forță, încercând să forțeze aplicarea programului său radical sau, în lipsa acceptului, să provoace destrămarea guvernului. Mulți dintre ei văd în acest gest o manevră electorală menită să mobilizeze electoratul PVV în perspectiva unui nou scrutin.
Partidul Libertății pierde din sprijinul popular, dar rămâne influent
Deși PVV a dominat alegerile parlamentare din noiembrie 2024, obținând un scor record, ultimele sondaje indică o ușoară scădere a susținerii populare. Cu toate acestea, formațiunea rămâne unul dintre cele trei mari partide din Olanda, alături de Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) și alianța Laburiști/Verzi.
Partenerii din coaliție au refuzat până acum să adopte măsurile extreme ale lui Wilders, temându-se de efectele negative asupra imaginii internaționale a Olandei și de consecințele economice și sociale interne.
Summitul NATO din Olanda, amenințat de instabilitatea politică
Contextul este cu atât mai delicat cu cât Olanda urmează să găzduiască în iulie summitul NATO, un eveniment de importanță strategică majoră, în special în contextul conflictului din Ucraina și tensiunilor din Europa de Est. Guvernul interimar va avea sarcina dificilă de a menține stabilitatea instituțională și de a asigura o bună organizare a evenimentului, în ciuda impasului politic actual.
În paralel, opoziția cere claritate privind modul în care vor fi gestionate deciziile esențiale în această perioadă de tranziție. Liderii partidelor VVD și Laburiști/Verzi au declarat deja că vor susține o tranziție calmă către alegeri, dar exclud reluarea colaborării cu Wilders în actuala formulă.
Sursa foto: Arhivă
