Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publice argumentele care au stat la baza respingerii, prin vot majoritar, a tuturor propunerilor formulate de USR privind modificarea legilor Justiției.

Citește și

Călin Georgescu a fost reținut! Decizia luată de procurori după ore întregi de audieri

CSM respinge în bloc propunerile USR pe legile Justiției

Potrivit instituției, inițiativele legislative analizate ar genera „blocaje instituționale”, ar fi „lipsite de justificare” și ar reprezenta „un regres” pentru sistemul judiciar. În același timp, CSM susține că unele prevederi sunt „de neadoptat”, încalcă principiile de transparență, obiectivitate și profesionalism, dar și Constituția și deciziile Curtea Constituțională a României. De asemenea, sunt semnalate „inadvertențe de neacceptat într-un proces legislativ”, precum și încălcarea principiului separării carierelor, fiind considerate „vădit neconstituționale”.

În total, CSM a emis aviz negativ pentru 13 propuneri legislative care vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar. Printre acestea se numără mai multe inițiative de modificare a Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, dar și ale Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. De asemenea, au fost respinse propuneri care privesc Codul de procedură civilă, Codul penal și legislația privind protecția avertizorilor în interes public.

În urma votului din plen, majoritatea propunerilor au fost respinse cu scoruri clare, unele înregistrând doar unul sau două voturi favorabile și peste zece voturi împotrivă.

CSM avertizează că modificările propuse ar putea aduce sistemul judiciar „la discreția decidenților politici”. Instituția consideră că o reformă realizată constant, în funcție de schimbările politice, ar afecta independența justiției.

Plenul CSM dezvăluie de ce respinge propunerile USR

În ceea ce privește Legea nr. 303/2022, referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor, CSM susține că nu există motive pentru eliminarea actualului sistem de promovare „pe loc”. De asemenea, instituția respinge ideea introducerii unei proceduri de promovare exclusiv pe post, considerând că actualul cadru legal oferă suficiente garanții.

Referitor la modificarea procedurii de numire în funcții de conducere la instanțe și parchete, CSM afirmă că actualele reguli asigură eficiența și coerența managerială. În schimb, propunerile analizate ar putea genera blocaje și nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate impuse de Constituție.

Instituția mai arată că modificările privind promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție nu sunt justificate, deoarece legislația în vigoare conține deja criterii clare și mecanisme care garantează transparența și profesionalismul.

Un alt punct criticat este implicarea unor reprezentanți ai puterii executive, precum Nicușor Dan și ministrul justiției, în proceduri în care aceștia nu au atribuții constituționale. CSM consideră că o astfel de intervenție ar încălca competențele instituției și obligativitatea respectării deciziilor CCR.

În ceea ce privește modificările propuse pentru Legea nr. 305/2022, CSM afirmă că acestea nu au o justificare reală și ar putea afecta modul de desfășurare a alegerilor pentru membrii Consiliului. Printre propunerile criticate se numără eliminarea etapei de desemnare a candidaților și organizarea alegerilor într-o singură etapă, aspect considerat neclar și dificil de aplicat.

De asemenea, instituția atrage atenția asupra unor modificări legate de numărul membrilor CSM, dar și asupra transferului unor atribuții de la secții către plen. Aceste schimbări sunt considerate contrare principiului separării carierelor, consacrat în legislația românească și recunoscut de CCR.

CSM mai semnalează lipsa de claritate și predictibilitate în cazul unor propuneri privind regulile de integritate, procedurile de revocare a membrilor și modul de adoptare și publicare a hotărârilor Consiliului.

Un alt aspect considerat problematic este o dispoziție tranzitorie care ar permite stabilirea diferențiată a duratei mandatelor membrilor CSM. Instituția subliniază că o astfel de măsură ar încălca prevederile Constituției, care stabilesc clar durata mandatelor.

În final, CSM transmite că orice modificare a legislației privind sistemul judiciar trebuie să respecte principiile constituționale și să asigure stabilitatea și independența justiției, potrivit Mediafax.

Propunerile analizate au fost inițiate de un grup de 38 de deputați și senatori aparținând USR.