Loredana Ionescu
Când vine vorba despre bucătăria românească tradițională, numele Sanda Marin rămâne un reper absolut. Sub acest pseudonim s-a aflat scriitoarea Cecilia Maria Zapan, autoarea celui mai cunoscut volum de bucate din România, publicat în 1936, o carte care continuă să fie consultată și astăzi, mai ales în perioada sărbătorilor.
În urmă cu aproape 100 de ani, mesele de Anul Nou erau pregătite cu grijă, după rețete simple, dar consistente, menite să adune familia în jurul bucatelor gătite „ca la carte”. Multe dintre aceste preparate se regăsesc și astăzi pe mesele românilor, aproape neschimbate.
Ouă umplute cu brânză, un aperitiv rafinat al epocii
Unul dintre aperitivele apreciate în rețetele Sandrei Marin era oul umplut cu brânză, preparat elegant pentru mesele festive.
Ingrediente:
6 ouă, 2 gălbenușuri crude, 2 linguri de brânză, 1 lingură de smântână, 1 lingură de unt, sare, piper.
Pentru sos: 1 ceașcă de smântână, 1 linguriță de făină, sare.
Mod de preparare:
Ouăle se fierb tari, se curăță și se taie pe lung. Gălbenușurile fierte se scot și se freacă într-un castron cu cele crude, adăugate pe rând. Se încorporează brânza rasă, smântâna, untul, sarea și piperul, până rezultă o cremă groasă. Cu această compoziție se umplu albușurile, care se presară cu puțină brânză rasă și se dau la cuptor, într-o tavă unsă cu unt. Separat se pregătește un sos din smântână, făină și sare, care se toarnă fierbinte la servire.
Salata orientală, nelipsită de la mesele festive
O altă rețetă clasică de Anul Nou este salata orientală, pregătită din legume simple, dar atent combinate.
Ingrediente:
500 g cartofi, 250 g roșii, 2 ardei grași, 1 castravete, 2 cepe, 3 linguri ulei, 1 lingură oțet, sare.
Mod de preparare:
Legumele crude se taie în felii subțiri, iar cartofii fierți se adaugă tăiați rondele. Totul se amestecă cu sos de maioneză, iar la final salata se poate decora cu frunze de salată verde, măsline sau felii de ou fiert.
Maioneza clasică:
3 gălbenușuri, 300 g ulei, zeamă de lămâie sau oțet, sare. Uleiul se adaugă treptat, iar în sezonul rece era recomandat să fie ușor încălzit, pentru a evita tăierea maionezei.
Sarmale cu varză dulce, simbol al belșugului
Piesa centrală a mesei de Anul Nou rămâneau sarmalele, pregătite după rețeta tradițională consemnată de Sanda Marin.
Ingrediente:
1 varză mare sau 2 mijlocii, 750 g carne macră (vacă și porc), 1 felie de pâine, 2 cepe, 2 linguri orez, 100 g untură, sare, piper, mărar tocat, cimbru, 1 ardei gras, roșii sau bulion, borș.
Mod de preparare:
Ceapa se călea în untură, se adaugă orezul și puțină apă, apoi compoziția se amestecă cu carnea tocată, pâinea muiată și stoarsă, verdeața și condimentele. Foile de varză se opăresc cu borș, se taie bucăți potrivite, iar sarmalele se rulează mici, „cât o nucă”, așa cum erau considerate cele mai bune. Se așază în straturi, cu varză tocată, roșii și ardei, se completează cu borș și puțină untură, apoi se lasă la fiert îndelung.
Gustul de altădată, redescoperit de sărbători
Rețetele Sandrei Marin surprind o bucătărie a răbdării, a ingredientelor simple și a meselor care se pregăteau cu migală. Chiar și după aproape un secol, aceste preparate rămân actuale, iar multe gospodine aleg să le readucă pe masă de Anul Nou, pentru gustul autentic și pentru legătura cu tradiția.
Mesele festive de altădată nu impresionau prin opulență, ci prin echilibru, savoare și respect față de mâncare – valori care, poate, merită redescoperite și astăzi.
Sursa foto: Arhivă
