Ana Sasu
Iată cum funcționează „săptămâna de lucru de 4 zile”! Iată ce trebuie să știe românii despre weekendul prelungit constant!
Cum funcționează „săptămâna de lucru de 4 zile”
Într-un context în care flexibilitatea și echilibrul între viața profesională și cea personală au devenit din ce în ce mai importante, România a făcut un pas îndrăzneț prin legalizarea săptămânii de lucru de patru zile și a weekendului de trei zile. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem că acest nou program este opțional, atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, și implică o creștere a orelor de lucru zilnic, de la 8 la 10 ore.
Primul mare nume în România care a adoptat cu entuziasm acest model de lucru este ING Bank, iar reacțiile pozitive nu au întârziat să apară. Directorul de resurse umane al filialei din România, Mihaela Ioniță, a explicat că noul program presupune muncă cu o oră în plus pe zi, timp de 4 zile pe săptămână, cu posibilitatea de a lua o jumătate de zi liberă a cincea zi sau chiar o zi liberă întreagă o dată la două săptămâni. Aproximativ 82% dintre angajați s-au declarat încântați și mulțumiți de această schimbare în programul lor de lucru.
Pandemia a accelerat adoptarea săptămânii de lucru de patru zile în România
Trebuie menționat că pandemia a accelerat adoptarea săptămânii de lucru de patru zile în România, deoarece a evidențiat nevoia acută de flexibilitate în programul de lucru și de separare clară între viața profesională și cea personală. Așa cum multe activități s-au mutat în mediul online și s-a permis lucrul de acasă, s-a pus întrebarea de ce nu ar fi posibilă și o mai mare flexibilitate în program. Cu toate acestea, este important de menționat că această schimbare a fost posibilă datorită faptului că Codul Muncii din România a inclus săptămâna de lucru de patru zile în legislație, chiar dacă nu a fost impusă obligatoriu.
De-a lungul timpului, norma de lucru în România era de 8 ore pe zi, timp de 5 zile pe săptămână, totalizând 40 de ore. Cu implementarea săptămânii de lucru de patru zile, există acum mai multă flexibilitate pentru negocierile dintre angajatori și angajați. În urma acestor negocieri, angajații cu normă întreagă pot opta pentru variante diferite, cum ar fi munca timp de 10 ore pe zi, timp de 4 zile, ceea ce înseamnă o săptămână de lucru mai intensă, dar cu un weekend prelungit de 3 zile. Alte opțiuni pot include programul de 12 ore pe zi, timp de 3 zile sau alternarea între săptămâna de 5 zile lucrătoare cu program de 9 ore pe zi și săptămâna de 4 zile lucrătoare, cu același program zilnic. În final, aceste modificări permit obținerea unei zile de odihnă în plus.
Beneficiile schimbării
Beneficiile acestei schimbări în programul de lucru sunt multiple. Angajații se bucură de un weekend prelungit, care le permite să se odihnească și să-și petreacă mai mult timp cu familia și prietenii. Aceasta poate contribui la reducerea stresului și la creșterea satisfacției și productivității în muncă. Totodată, această flexibilitate poate atrage și reține angajații talentați, oferindu-le un echilibru mai bun între viața profesională și personală. Cu toate acestea, există și potențiale provocări, cum ar fi volumul crescut de muncă în zilele de lucru și necesitatea unei gestionări eficiente a timpului și a priorităților.
„Pe de o parte, candidații și angajații care își doresc lucrul acesta pentru că vine cu o zi în plus pe care și-o pot dedica vieții personale. Pe de altă parte, vine perspectiva angajatorilor care încă nu sunt pregătiți pentru așa ceva – implică pe de o parte reorganizare, costuri, analiza mai atentă a business-ului, unele business-uri poate nici nu se pretează pentru așa ceva.”, a explicat Ana Vișan, director de marketing la Best Jobs.
Potrivit unui sondaj efectuat de o companie de recrutare, 80% dintre angajații din România s-au arătat entuziasmați de ideea unei săptămâni de lucru reduse la patru zile. Cu toate acestea, numai 40% dintre angajatori susțin această abordare.
„Cei care pun accent pe timp liber sunt angajații foarte tineri, între 18 și 25 de ani, care nu au încă obligații (casa și masa sunt asigurate de părinți) și cei trecuți de a doua tinerețe (între 51 și 65 de ani), ai căror copii au crescut și care nu se mai gândesc la venituri mari, ci la cum să-și trăiască viața mai plăcut și să se relaxeze”, spune Gabriel Chicioreanu, consultant în Managementul carierei (4Career), conform RTV.
Sursa foto: Arhivă
