Mirela Loșniță
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului dezbate și votează marți, începând cu ora 11:00, moțiunea depusă săptămâna trecută de PSD și AUR împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Pentru ca Executivul să fie demis, este nevoie de votul a 233 din cei 465 de parlamentari.
Moțiunea de cenzură nu este o procedură rapidă. Înainte de vot are loc o sesiune amplă de dezbateri, cu discursuri ținute atât de parlamentari, cât și de reprezentanți ai Guvernului pe textul moțiunii. Abia după aceea președintele Camerei Deputaților explică plenului procedura și semnificația votului, urmând apelul nominal al celor 465 de senatori și deputați.
Cum se votează moțiunea de cenzură
Fiecare parlamentar primește două bile — una albă și una neagră — și are în față două urne, tot una albă și una neagră. Modul în care le distribuie determină semnificația votului, conform Regulamentului Camerei Deputaților:
- Vot „pentru” moțiune — bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră.
- Vot „contra” moțiunii — bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă.
- Abținere — ambele bile în urna neagră.
După apelul tuturor celor 465 de parlamentari, voturile sunt numărate și se anunță rezultatul. Regulamentul prevede că „Biroul permanent hotărăște asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului, precum și procedura de numărare și modelul procesului-verbal care consemnează rezultatul votului”.
Vot secret „cu portițe”: cazul Grindeanu, 2017
Deși procedura este, formal, una secretă, istoria parlamentară a României consemnează numeroase situații în care parlamentari au arătat bilele înainte de a le introduce în urnă. PSD a decis luni, în ședința grupurilor parlamentare, că deputații și senatorii săi vor proceda exact așa la votul de marți. „Nu avem nimic de ascuns”, s-a transmis în ședința social-democraților, potrivit surselor HotNews.
Cel mai cunoscut precedent datează din iunie 2017, când Guvernul Sorin Grindeanu — instalat în ianuarie același an — a fost demis după conflictul deschis cu Liviu Dragnea. Grindeanu a sesizat ulterior Curtea Constituțională, reclamând că unii parlamentari au votat cu bilele la vedere. CCR a respins însă sesizarea. La momentul respectiv, Liviu Dragnea afirma că „votul secret este o opțiune” pe care fiecare parlamentar alege sau nu să o folosească.
Un alt precedent a fost înregistrat în 2019, la căderea Guvernului Viorica Dăncilă, când mai mulți parlamentari, inclusiv din grupul liberal, au votat cu bilele la vedere.
AUR: disciplină de partid, fără vot „impus” la vedere
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că este „exclus” ca vreun parlamentar al formațiunii să nu voteze moțiunea. „Până la urmă, atunci când ne înscriem într-un partid ne supunem unei discipline de partid. N-am auzit niciun coleg să se plângă de decizia partidului. Vor fi prezenți toți”, a spus el.
Întrebat dacă aurelienii vor vota la vedere, Peiu a precizat că nu li se impune o astfel de procedură: „Nu impunem niciun fel de vot. Nu există să nu voteze. Sunt unii parlamentari care arată bilele, dar într-un partid avem unitate”.
Strategiile coaliției: plecări din sală și prezență fără vot
Partidele care susțin Guvernul Bolojan au stabilit fiecare propria tactică pentru momentul votului.
PNL participă la dezbateri, dar părăsește sala la votare. „Am decis ca grupul să fie prezent la dezbateri, în semn de protest față de această monstruoasă coaliție, și să ieșim din sală în momentul votului. Cu excepția liderului și a cinci vice-lideri”, a anunțat Gabriel Andronache, liderul deputaților liberali. „Am decis să protestăm la adresa modului în care PSD s-a aliat cu AUR”, a adăugat el.
USR rămâne în sală, dar nu votează. „Mâine, parlamentarii USR vor fi prezenți în sală, dar nu vor vota. Am înțeles că o abordare similară vor avea colegii din PNL și UDMR”, a declarat președintele USR Dominic Fritz, după o ședință la care a participat parțial și premierul Ilie Bolojan.
UDMR alege același tipar — prezență în sală, fără participare la vot — a confirmat președintele Kelemen Hunor.
