Vanatoru Andreea
Un vortex polar aflat într-o stare dezorganizată nu presupune automat că România va avea parte de o iarnă extrem de dură. În anumite situații, chiar dimpotrivă: dacă aerul rece acumulat în zona Arctică nu ajunge să se deplaseze către Europa de Est, sezonul rece poate rămâne surprinzător de blând. Subiectul vortexului polar a revenit în prim-plan odată cu valurile de răcire bruscă din luna noiembrie, când aproape toate regiunile țării au experimentat scăderi accentuate de temperatură și primele ninsori la nivel urban.
Cum va fi vremea de Crăciun și Revelion?
Meteorologii au semnalat că, în perioada următoare, vortexul se va slăbi, fapt care permite maselor de aer polar să coboare către latitudinile medii. Această prognoză a alimentat rapid scenariile despre o posibilă iarnă severă în România, cu episoade de viscol și ninsori abundente, asemănătoare celor din anii trecuți.
Profesorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, subliniază însă că vortexul polar nu trebuie privit ca un fenomen punctual, ci ca o configurație constantă a atmosferei. El explică faptul că vorbim despre o structură stabilă de presiune din regiunile polare, prezentă în special în straturile superioare ale troposferei, care se extinde sau se contractă în funcție de perioada anului.
Cum se dezvoltă un vortex polar
“Un fenomen are o apariție punctuală, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar este o stare în care se găsește atmosfera în regiunea polară ce constă într-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. El în mod curent este controlat de momentele din an”, a spus Lucian Sfîcă, la Antena3.
Potrivit specialistului, în timpul iernii, aerul foarte rece din zona Arctică avansează natural către latitudini temperate, deoarece nopțile lungi și întunecoase favorizează o răcire puternică. Vara însă, odată cu încălzirea generalizată a emisferei nordice, vortexul se fragmentează și se retrage în jurul polului. În același timp, în emisfera sudică — aflată atunci în sezonul rece — vortexul polar se dezvoltă și se amplifică. Profesorul descrie acest proces ca pe un „dans continu” între cele două emisfere, ce se desfășoară an de an.
Vortexul polar poate contribui la ierni aspre
El mai precizează că vortexul polar poate contribui atât la ierni aspre, cât și la ierni neobișnuit de calde. Dacă se menține compact în jurul Polului Nord, fără să permită aerului rece să se deplaseze spre sud, Europa poate traversa un sezon rece cu temperaturi moderate. În schimb, dacă structura se „desface” și devine instabilă, masele de aer polar pot migra spre zonele temperate, crescând probabilitatea unor episoade severe de iarnă.
Totuși, profesorul Lucian Sfîcă avertizează că această variabilitate a vortexului este dificil de anticipat cu mult timp înainte. Meteorologii pot observa tendințe, însă evoluția exactă pe termen lung rămâne imprevizibilă.
„În momentul în care, din condiții de circulație atmosferică ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate se face mai frig în zona temperată, iar aerul cald poate să își găsească dinspre Tropice loc chiar către zona polară. Asta este o variabilitate în care vortexul polar se poate afla într-o iarnă sau alta, care totuși nu poate să fie prezisă cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nu vom avea o predicție foarte clară a acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare, încât toată discuția care se face acum este în bună măsură speculativă.
Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin omogen la latitudini mari”, a precizat Lucian Sfîcă, pentru sursa citată anterior.
