Mirela Loșniță
Senzația de gură uscată apărută în timpul nopții poate părea o problemă minoră. Dacă se repetă însă frecvent, nu ar trebui ignorată. Uscăciunea gurii, numită medical xerostomie, apare când saliva nu mai este suficientă pentru a menține umedă cavitatea bucală.
Saliva contribuie la înghițire, protejează dinții și limitează dezvoltarea microorganismelor. Din acest motiv, xerostomia persistentă poate favoriza cariile, infecțiile orale, respirația neplăcută și dificultățile de înghițire. Iată șapte cauze posibile.
Deshidratarea din timpul zilei
Lipsa lichidelor reprezintă una dintre cele mai frecvente explicații. Transpirația abundentă, febra, diareea, vărsăturile sau consumul insuficient de apă pot favoriza deshidratarea.
Problema poate deveni mai evidentă noaptea, deoarece nu consumăm lichide timp de câteva ore. Urina închisă la culoare, setea și amețeala pot însoți deshidratarea.
Respirația pe gură
Nasul înfundat din cauza unei răceli, alergii sau deviații de sept poate determina respirația pe gură. Aerul care circulă permanent prin cavitatea bucală favorizează evaporarea salivei.
Unele persoane dorm cu gura deschisă fără să-și dea seama. Dimineața, pot avea buzele crăpate, gâtul iritat și o senzație lipicioasă în gură.
Sforăitul și apneea în somn
Trezirea cu gura uscată poate apărea și în cazul persoanelor care sforăie. Dacă sforăitul este puternic și este însoțit de pauze respiratorii, sufocare sau somnolență diurnă, trebuie luată în calcul apneea în somn.
Aceasta este o afecțiune care necesită evaluare medicală, mai ales când somnul nu mai este odihnitor. Mayo Clinic include uscăciunea gurii la trezire printre manifestările posibile.
Anumite medicamente
Sute de medicamente pot reduce producția de salivă. Printre acestea se numără unele antidepresive, antihistaminice, decongestionante și tratamente pentru anxietate sau hipertensiune.
Tratamentul prescris nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului. Specialistul poate ajusta doza sau poate propune o alternativă, dacă medicamentul este cauza simptomului.
Alcoolul, cofeina și tutunul
Alcoolul și tutunul pot accentua uscăciunea gurii. Băuturile cu multă cofeină pot contribui și ele la disconfort, mai ales dacă sunt consumate seara.
Reducerea acestor produse și păstrarea unui pahar cu apă lângă pat pot ajuta. Se poate folosi și un umidificator dacă aerul din dormitor este foarte uscat.
Diabetul sau boala Sjögren
Xerostomia persistentă poate apărea în diabet sau în boala Sjögren. Aceasta din urmă este o afecțiune autoimună care afectează glandele salivare și lacrimale.
Combinația dintre gură uscată și ochi uscați necesită o discuție cu medicul. La fel trebuie procedat dacă apar sete excesivă și urinări frecvente. Aceste asocieri sunt menționate de Institutul Național de Cercetări Dentare și Craniofaciale.
Anxietatea sau unele tratamente medicale
Stresul și anxietatea pot provoca temporar senzația de gură uscată. Xerostomia poate apărea și după chimioterapie sau radioterapie în zona capului și gâtului.
Este indicat un consult dacă simptomul persistă câteva săptămâni, îngreunează vorbirea sau alimentația ori este însoțit de durere, sângerare și pete albe în gură. Până la evaluare, pot ajuta apa băută în înghițituri mici, guma fără zahăr și o igienă orală atentă, potrivit recomandărilor NHS.
