Georgescu Dragos
Un cutremur cu magnitudinea 3,9 s-a produs în noaptea de joi spre vineri, 23 octombrie 2026, în Zona Seismică Vrancea. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul a avut loc la ora 01:00:42, ora României, la o adâncime de 75,1 kilometri. Este al doilea cutremur notabil din zona Vrancea în doar câteva zile, după seismul de 4,8 de luni.
Cutremur vineri dimineața în România. Unde s-a resimțit seismul
Mișcarea seismică a venit în mijlocul nopții, când majoritatea oamenilor dormeau. Puțini au resimțit-o, însă evenimentul readuce în atenție activitatea din cea mai importantă zonă seismică a României.
Conform evaluării manuale publicate de INFP, cutremurul de vineri noapte a avut magnitudinea pe scară locală (ML) de 3,9. A fost încadrat în categoria cutremurelor slabe, cu o intensitate estimată de gradul II.
Epicentrul a fost localizat în Zona Seismică Vrancea, județul Vrancea. Cele mai apropiate orașe față de epicentru sunt:
Focșani – 38 km la sud;
Buzău – 61 km la sud;
Sfântu Gheorghe – 73 km la est;
Brașov – 84 km la est;
Bârlad – 96 km la sud;
Ploiești – 98 km la nord-est;
Bacău – 98 km la sud.
Distanțele indică poziția orașelor față de epicentru. De exemplu, „38 km la sud de Focșani” înseamnă că seismul s-a produs la 38 de kilometri sud de oraș.
Valori preliminare diferite în primele ore
Imediat după producerea cutremurului, în presă au circulat valori diferite. Unele publicații au anunțat o magnitudine de 4,1 la o adâncime de 85,1 km, altele o magnitudine de 4,0 la 140 de km adâncime.
Asemenea diferențe sunt obișnuite în primele minute după un seism. Primele cifre sunt generate automat de rețeaua de seismografe, iar apoi specialiștii analizează manual înregistrările și publică valorile finale. În cazul cutremurului de vineri noapte, evaluarea manuală a INFP indică magnitudinea 3,9 și adâncimea de 75,1 km.
Ce înseamnă un cutremur de intensitate II
Magnitudinea măsoară energia eliberată de cutremur la sursă. Intensitatea descrie cât de puternic a fost resimțit seismul la suprafață, într-un anumit loc.
Intensitatea de gradul II corespunde unui cutremur foarte slab resimțit. De regulă, este perceput doar de câteva persoane aflate în repaus, mai ales la etajele superioare ale clădirilor. Nu produce pagube și, în cele mai multe cazuri, trece complet neobservat, cu atât mai mult când are loc în timpul nopții.
Până acum nu au fost raportate pagube sau persoane rănite în urma seismului de vineri noapte.
Luni, cel mai puternic cutremur din 2026
Seismul de vineri vine la doar patru zile după un cutremur mai puternic, produs tot în zona Vrancea. Luni, 19 octombrie, la ora 11:51:53, a avut loc un seism cu magnitudinea 4,8, la limita dintre județele Vrancea și Buzău.
Datele preliminare INFP au indicat o adâncime de 76,5 kilometri. Cele mai apropiate orașe au fost Brașov (46 km), Sfântu Gheorghe (53 km), Ploiești (56 km), Buzău (64 km), Târgoviște (78 km) și Focșani (86 km).
Cutremurul de luni a fost cel mai puternic din 2026 și a fost resimțit în mai multe zone ale țării, inclusiv în București. Autoritățile nu au raportat pagube materiale semnificative sau victime și nu au existat apeluri la 112 legate de seism. Totuși, ISU București-Ilfov a trimis o autospecială în Centrul Istoric al Capitalei pentru a verifica eventualele efecte asupra clădirilor vechi.
Exercițiu de simulare cu o zi înainte
Coincidența a făcut ca seismul de vineri noapte să aibă loc la doar o zi după un exercițiu de intervenție organizat la un colegiu din Focșani. Scenariul exercițiului a simulat un cutremur de 7,4 grade, produs în Zona Seismică Vrancea la o adâncime de 115 kilometri.
Asemenea exerciții sunt organizate periodic în școli, instituții și companii. Scopul lor este ca oamenii să știe cum să reacționeze și cum să evacueze clădirile în cazul unui cutremur major.
După cutremurul de 4,8 de luni, seismologul Gheorghe Mărmureanu a vorbit, într-o intervenție la România TV, despre riscul unui viitor seism major. Potrivit acestuia, următorul mare cutremur vrâncean ar putea avea „efecte puternice în Moldova toată, Focșani, Muntenia și Dobrogea”.
Profesorul Mărmureanu a explicat că, dacă o persoană aflată în casă simte o mișcare verticală importantă, ar trebui să știe că, în următoarele 10-15 secunde, ar putea urma unde mai puternice.
Seismologul a subliniat că cutremurele din Vrancea sunt speciale, pentru că se produc la adâncimi mari. O parte din energie se disipă înainte să ajungă la suprafață, dar nu întotdeauna. Efectele depind de planul de rupere, de adâncime și de magnitudinea seismului.
Mărmureanu nu a dat o dată pentru următorul mare cutremur. A spus că intervalul ar putea fi de zeci de ani, menționând perioade de 50 sau chiar 100 de ani, și că un interval foarte lung ar putea însemna un seism mai devastator.
Seismologul a amintit și de un episod istoric: pe 30 martie 1901, la Mangalia ar fi fost înregistrat un tsunami cu valuri de 3-4 metri, asociat unei falii care se prelungește în Marea Neagră. A precizat însă că nu există date care să arate că zona Mării Negre a fost afectată de cutremure catastrofale.
De ce este Vrancea atât de importantă
Zona Seismică Vrancea, situată la curbura Carpaților, este cea mai activă zonă seismică din România și una dintre cele mai importante din Europa. Particularitatea ei este că majoritatea cutremurelor se produc la adâncimi intermediare, între 60 și 200 de kilometri.
Din acest motiv, seismele vrâncene, chiar și cele de magnitudine moderată, sunt resimțite pe suprafețe foarte mari. Undele ajung în Moldova, Muntenia, Dobrogea și chiar în Republica Moldova, Ucraina sau Bulgaria.
În ultimul secol, Vrancea a generat mai multe cutremure majore care au marcat istoria României:
10 noiembrie 1940 – magnitudine 7,7, cu pagube grave în Moldova și Muntenia;
4 martie 1977 – magnitudine 7,4, cel mai devastator seism din istoria recentă, cu peste 1.500 de morți, cei mai mulți în București;
30 august 1986 – magnitudine 7,1;
30-31 mai 1990 – două seisme succesive, de 6,9 și 6,4.
Cutremurele mici și moderate, precum cele din această săptămână, sunt frecvente în zona Vrancea și se produc de mai multe ori pe lună. Specialiștii subliniază că ele nu pot fi folosite pentru a anticipa un seism major: în prezent, nu există nicio metodă științifică prin care un cutremur să fie prezis cu exactitate.
Cum să te pregătești pentru un cutremur
Chiar dacă seismul de vineri noapte a fost slab, specialiștii în situații de urgență recomandă ca fiecare familie să fie pregătită:
Identifică locurile sigure din casă: sub o masă solidă, lângă pereții de rezistență, departe de ferestre, oglinzi și mobilier care se poate răsturna.
Fixează de perete dulapurile înalte, bibliotecile și obiectele grele.
Pregătește un rucsac de urgență cu apă, alimente neperisabile, lanternă, baterii, trusă de prim ajutor, medicamente esențiale, copii ale actelor și puțini bani.
Stabilește cu familia un punct de întâlnire și o modalitate de comunicare, în cazul în care rețelele de telefonie nu funcționează.
În timpul cutremurului, nu fugi pe scări și nu folosi liftul. Adăpostește-te pe loc și protejează-ți capul.
După cutremur, ieși calm din clădire, verifică dacă există scurgeri de gaz și urmărește doar informațiile oficiale de la INFP, IGSU și ISU.
