Anul acesta, calendarul aduce o coincidență rară: Ajunul Sfântului Dumitru, duminică, 25 octombrie, este și ziua în care România trece la ora de iarnă. Ceasurile se dau înapoi cu o oră în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar ziua de Ajun va avea 25 de ore. Pentru bătrânii satului, însă, momentul acesta avea de mult o semnificație aparte: este pragul dintre jumătatea caldă și cea rece a anului, pe care tradiția îl leagă de numele lui Sâmedru.
Coincidență rară. Ce înseamnă când Ajunul Sfântului Dumitru este și ziua în care România trece la ora de iarnă
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026, România revine la ora standard, numită popular „ora de iarnă”. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi la ora 3:00.
Pentru că intervalul dintre orele 3:00 și 4:00 este parcurs de două ori, duminica de 25 octombrie va avea, din punctul de vedere al orei oficiale, 25 de ore. Momentul este stabilit la nivel european: perioada orei de vară se încheie la ora 1:00 UTC, ceea ce corespunde orei 4:00 în România. Țara revine astfel de la UTC+3, folosit vara, la UTC+2, ora standard a Europei de Est.
Telefoanele și calculatoarele își vor schimba singure ora, dacă au activată setarea automată. Ceasurile de perete, deșteptătoarele mecanice și unele aparate mai vechi trebuie însă reglate manual.
Cel mai vizibil efect se va simți seara: întunericul se va lăsa mult mai devreme, în jurul orei 17:00. Iar prima seară „lungă” a toamnei va fi chiar seara de Ajun, când în multe sate se aprinde focul lui Sâmedru.
Sâmedru, „poarta iernii” în calendarul popular
Bătrânii nu aveau nevoie de ceasuri ca să știe că se apropie iarna. Pentru ei, anul nu începea și nu se încheia la 1 ianuarie, ci se împărțea în două mari jumătăți: una de la Sângeorz (Sfântul Gheorghe, 23 aprilie) până la Sâmedru (Sfântul Dumitru, 26 octombrie), și cealaltă de la Sâmedru până la Sângeorz.
În credința populară, cei doi sfinți au roluri opuse. Sfântul Gheorghe „încuie” iarna și înfrunzește natura, iar Sfântul Dumitru desfrunzește codrul și usucă plantele. Se spune că de Sâmedru căldura intră în pământ și lasă loc anotimpului rece. De aceea, ziua de 26 octombrie a rămas în memoria satului drept începutul iernii.
Trecerea la ora de iarnă, cu serile ei lungi și întunecate, pare astfel să confirme, într-un limbaj modern, ceea ce bătrânii spuneau de secole: după Sâmedru, natura intră în odihnă.
Focul lui Sâmedru, ritualul serii de Ajun
Cel mai cunoscut obicei al Ajunului este focul lui Sâmedru, aprins în seara de 25 octombrie, în noaptea de 25 spre 26. În satele din Muntenia, dar și în alte zone ale țării, oamenii fac focuri în curți, pe ulițe sau pe dealuri.
Tradiția spune că focul are un rol purificator și protector. Se credea că alungă relele, necazurile și fiarele pădurii, care în sezonul rece se apropiau de sate. În unele locuri, se spune că focul încălzește și sufletele celor adormiți, pentru că Ajunul Sf. Dumitru are și un pronunțat caracter de pomenire a morților.
Copiii sar peste flăcări când focul începe să scadă, ca să fie sănătoși tot anul. În unele zone, sar și tinerii care vor să se căsătorească în anul care urmează.
Când focul e aproape stins, fiecare ia câte un tăciune sau un cărbune și îl aruncă în grădină sau în livadă, pentru ca pământul să rodească bogat în anul următor. Tot la lumina focului, femeile împart nuci, mere, struguri, prune uscate și vin, ca ofrandă pentru sănătatea celor vii și pomenirea celor plecați.
Obiceiul este considerat de etnografi foarte vechi. În unele localități, precum Bran, focul lui Sâmedru a devenit în ultimii ani și un eveniment comunitar, cu muzică populară și dansuri.
Cum aflau bătrânii ce iarnă vine
În lipsa prognozelor meteo, ciobanii citeau iarna în comportamentul animalelor. Cea mai cunoscută credință privește noaptea de Ajun: dacă oile se culcă grămadă, strânse una în alta, iarna va fi grea. Dacă dorm răsfirate, iarna va fi blândă.
Se urmărea și mersul oilor în dimineața de Sf. Dumitru, considerat un alt semn al vremii din lunile următoare. De altfel, Sfântul Dumitru este socotit ocrotitorul păstorilor, iar ziua lui marca sfârșitul anului pastoral.
O zi a „soroacelor”: socotelile de la final de an
De Sâmedru se încheiau învoielile dintre stăpânii de oi și ciobani. Turmele coborau de la munte, se făceau socotelile și se plăteau simbriile. Tot atunci se angajau servitorii pentru lunile de iarnă și se pregăteau stânele pentru sezonul rece.
O zicală veche rezumă tensiunea acestor zile: „La Sân-Gheorghe se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”. Primăvara, la plecarea turmelor, se certau câinii străini adunați laolaltă. Toamna, la împărțeala laptelui, a brânzei și a câștigului, se certau proprietarii.
Ziua lui Sâmedru era, așadar, o „zi a soroacelor”, adică un termen la care se încheiau contracte, se plăteau datorii și se luau decizii pentru anul următor.
Ce nu e bine să faci, potrivit credinței populare
Tradiția a păstrat și o serie de interdicții legate de Sf. Dumitru:
Nu se folosește pieptănul în ziua sărbătorii, pentru că, se spune, ar atrage necazuri și primejdii.
Varza se pune la murat după Sf. Dumitru, ca să fie bună și să țină toată iarna.
În Bucovina se crede că usturoiul nu trebuie semănat după Sf. Dumitru, pentru că ar aduce doar pagubă în anul următor.
Se pomenesc morții: credincioșii merg la biserică și împart colivă, colaci și grâu fiert pentru sufletele celor adormiți.
Aceste credințe variază de la o regiune la alta și țin de folclor, nu de învățătura Bisericii.
Două sărbători, trei zile la rând
Pentru credincioși, sfârșitul lunii octombrie aduce mai multe momente importante. Luni, 26 octombrie, este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Moaștele sale se află la Salonic, în Grecia, orașul pe care îl ocrotește.
A doua zi, marți, 27 octombrie, este sărbătorit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Cu această ocazie, la Patriarhie are loc tradiționalul pelerinaj, la care participă în fiecare an mii de credincioși.
Tot de Sf. Dumitru își serbează onomastica toți cei care poartă numele Dumitru, Dumitrița, Dimitrie, Mitică, Mitruț sau alte forme derivate.
O oră în plus, o seară mai lungă
Anul acesta, cei care vor să păstreze tradiția au, simbolic, mai mult timp la dispoziție. Ziua de 25 octombrie are o oră în plus, iar seara se lasă mai devreme, așa că focul lui Sâmedru va arde mai mult în întuneric.
Indiferent dacă aprindeți un foc în curte, dacă mergeți la biserică pentru pomenirea celor dragi sau doar dați ceasul înapoi și vă bucurați de o oră în plus de somn, Ajunul Sf. Dumitru rămâne un moment de trecere. Pentru bătrâni a fost mereu ziua în care se încheie anul cald și începe iarna. În 2026, chiar și ceasul pare să le dea dreptate.






















