Georgescu Dragos
Cazul morții subite a doctoriței Ștefania Szabo, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, continuă să fie analizat în detaliu de anchetatori și specialiști medico-legali. După zile de incertitudine și multiple speculații, autopsia efectuată miercuri aduce primele concluzii preliminare. Deși raportul final urmează să fie finalizat în una până la două săptămâni, informațiile de până acum conturează un scenariu complex, dar totodată tragic, care pare să confirme ipoteza inițială a anchetei: moartea doctoriței ar fi fost provocată de o substanță pe care și-ar fi administrat-o singură, accidental.
De ce a murit, de fapt, doctorița Ștefania Szabo. Adevărul a ieșit la iveală după două zile de la deces
Autopsia a avut loc la Serviciul Județean de Medicină Legală Buzău, în prezența unui criminalist, a doi medici legiști și a unui expert legist parte, venit din București la solicitarea familiei. Familia doctoriței a dorit o procedură transparentă, pentru a se asigura că toate etapele sunt efectuate corect și complet.
„Este o procedură standard în astfel de cazuri sensibile, mai ales când există suspiciuni de autoadministrare de substanțe medicale. Expertul parte are rolul de a verifica imparțialitatea procesului și de a observa fiecare detaliu relevant”, au explicat surse din cadrul anchetei.
În cadrul autopsiei au fost prelevate probe pentru două tipuri de analize:
analiza anatomopatologică, care va determina dacă medicul suferea de vreo afecțiune internă ascunsă și va oferi indicii despre mecanismul decesului;
analiza toxicologică, destinată identificării și cuantificării substanțelor prezente în organismul victimei.
La solicitarea criminaliștilor, probele pentru analiza toxicologică au fost trimise la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, cea mai prestigioasă instituție de profil din România. Analiza anatomopatologică, în schimb, va fi efectuată local, în laboratorul Spitalului Județean Buzău.
Rezultatul complet, care va include ambele seturi de date, este așteptat într-un interval de una până la două săptămâni. În funcție de concluzii, procurorii vor decide dacă este necesară extinderea cercetărilor sau reîncadrarea juridică a cazului.
Surse judiciare au declarat că specialiștii nu au identificat leziuni la nivelul organelor interne, semn că moartea doctoriței nu a fost cauzată nici de o boală ascunsă, nici de un act violent.
„Decesul a survenit în urma unui stop respirator, care a condus ulterior la instalarea stopului cardiac. Ordinea evenimentelor este esențială, deoarece indică o posibilă reacție provocată de o substanță anestezică”, au precizat anchetatorii, conform sansanews.ro.
Cea mai puternică ipoteză pe care lucrează în prezent procurorii este aceea că decesul a fost cauzat de o supradoză de propofol, o substanță anestezică deosebit de puternică. Propofolul acționează rapid asupra sistemului nervos central, inducând o stare de sedare profundă, dar în doze mari poate opri respirația în câteva secunde.
Această teorie este susținută și de descoperirile făcute la locul tragediei. În dimineața zilei de 28 octombrie, în camera de gardă a secției de Chirurgie – locul unde medicul a fost găsit fără viață – anchetatorii au descoperit o fiolă de propofol deschisă, mai multe seringi folosite și două alte substanțe cu efect sedativ și halucinogen: diazepam și tramadol.
Anchetatorii suspectează că medicul și-ar fi autoadministrat propofolul, probabil într-o doză mai mare sau într-un ritm prea rapid, ceea ce a dus la oprirea centrului respirator și, implicit, la moarte.
Propofolul – anestezicul fatal care l-a ucis și pe Michael Jackson
Propofolul este un anestezic utilizat strict în mediile medicale controlate, în special în secțiile de terapie intensivă sau în timpul intervențiilor chirurgicale. Este o substanță care necesită monitorizare permanentă a pacientului, deoarece doza eficientă și cea letală pot fi foarte apropiate.
Este același anestezic care a provocat moartea celebrului artist Michael Jackson, în 2009, după ce medicul său personal i l-a administrat în afara unui cadru medical adecvat.
Conform prospectului, propofolul „poate cauza oprirea bruscă a respirației și a bătăilor inimii dacă este administrat în doze incorecte sau fără supravegherea unui specialist în anestezie”. De asemenea, substanța prezintă risc de abuz în rândul cadrelor medicale, datorită efectului său rapid de relaxare și de inducere a somnului profund.
Specialiștii implicați în anchetă au precizat că nu există urme de violență pe corpul victimei și nici leziuni interne care să indice o agresiune. Totul sugerează că decesul nu a fost rezultatul unei acțiuni externe, ci al unui proces fiziologic provocat de o substanță activă.
„Stopul respirator precedat de stopul cardiac indică o reacție medicamentoasă acută. Cel mai probabil, efectul substanței a fost atât de rapid încât medicul nu a avut timp să reacționeze”, explică o sursă apropiată anchetei.
Această constatare susține teoria unui accident medical, cauzat de o greșeală de administrare – fie o doză prea mare, fie o viteză prea mare de injectare.
Ancheta criminalistică: verificări, probe și audieri
Pentru a stabili cu exactitate circumstanțele morții, criminaliștii au extins cercetările dincolo de camera de gardă. Au fost ridicate probe din mai multe încăperi în care medicul intrase în ultimele ore de viață, inclusiv din cabinetul său, din farmacie și din zonele de depozitare a substanțelor.
Stocurile de medicamente din spital au fost verificate minuțios, pentru a se afla cum a ajuns fiola de propofol în posesia doctoriței. Conform reglementărilor, propofolul nu poate fi accesat liber, fiind un medicament cu regim strict de eliberare.
Miercuri, zece persoane au fost audiate în cadrul anchetei: colegi de secție, asistente, medici din tura de noapte, dar și persoane apropiate doctoriței. De asemenea, autoturismul medicului a fost ridicat pentru expertizare. Din interior, anchetatorii au prelevat probe biologice și urme de substanțe, care urmează să fie analizate în laborator.
Cea mai importantă piesă din puzzle-ul anchetei pare să fie un mesaj descoperit în telefonul Ștefaniei Szabo. Surse apropiate anchetei au declarat că, în noaptea dinaintea morții, medicul a trimis un mesaj unui coleg aflat și el în gardă, solicitându-i o fiolă de propofol, motivând că are nevoie de aceasta pentru „un pacient aflat în sevraj”.
Medicul respectiv a fost deja audiat de anchetatori și a confirmat existența discuției. Rămâne de stabilit dacă fiola descoperită la locul tragediei este aceeași cu cea cerută în mesaj sau dacă a fost obținută din altă sursă.
„Această comunicare este esențială pentru stabilirea lanțului de evenimente. În funcție de rezultatele toxicologice și de datele obținute din telefon, se va ști exact cum și de unde a fost procurat medicamentul”, au explicat sursele judiciare.
Rezultatele toxicologice – cheia cazului
Rezultatul analizei toxicologice de la Institutul „Mina Minovici” va fi decisiv. Aceasta va arăta tipul și cantitatea exactă de substanțe găsite în organismul doctoriței și va permite stabilirea dozei administrate.
Dacă nivelul de propofol depășește limita terapeutică, concluzia va fi clară: moarte accidentală cauzată de o supradoză. În același timp, se va verifica și prezența altor substanțe — diazepam sau tramadol — care, combinate, pot amplifica efectele sedative și pot produce oprirea respirației.
Surse medicale confirmă că amestecul dintre propofol și benzodiazepine (precum diazepamul) poate fi fatal chiar și în doze mici, mai ales dacă administrarea se face fără echipamente de monitorizare cardiacă și respiratorie.
Declarațiile colegilor și starea doctoriței înainte de tragedie
În timpul audierilor, mai mulți colegi au declarat că, în ultimele zile, doctorița părea epuizată, dar nu a dat semne evidente de depresie. „Era obosită, se plângea de stres, dar continua să vină la spital cu aceeași seriozitate. Nu părea genul care să facă un gest extrem”, a spus unul dintre colegii apropiați.
Un alt martor a afirmat că, în noaptea respectivă, medicul era singur în camera de gardă și că nimeni nu a observat nimic neobișnuit până dimineața. Telefonul său suna încontinuu, iar alarma nu fusese oprită – moment care a atras atenția colegilor.
Criminaliștii iau în calcul toate variantele: un gest neintenționat, provocat de epuizare, o eroare medicală în timpul unei proceduri, sau, mai puțin probabil, un act deliberat.
Contextul emoțional și presiunea profesională
Ștefania Szabo era cunoscută ca un medic implicat, perfecționist, dar și ca o persoană care lucra mult peste program. În calitate de director medical, se ocupa de coordonarea activităților din mai multe secții, inclusiv UPU-SMURD, Chirurgie și ATI.
Surse apropiate spun că, în ultimele luni, acumulase oboseală și stres din cauza volumului mare de muncă și a responsabilităților administrative. „Era un om care nu spunea niciodată nu. Dacă era nevoie, rămânea și 36 de ore în spital. Era tot timpul disponibilă”, spun colegii.
Această suprasolicitare ar putea fi unul dintre factorii care au dus la neatenție în momentul administrării substanței fatale.
Ce urmează în anchetă
Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, în rem, adică fără ca vreo persoană să fie, deocamdată, pusă sub acuzare. Anchetatorii continuă să adune probe și să stabilească dacă a existat vreo neglijență în gestionarea substanțelor cu regim special din spital.
În paralel, conducerea Spitalului Județean a dispus un audit intern pentru verificarea modului în care sunt stocate și eliberate medicamentele de tip anestezic.
Până la sosirea raportului final, concluziile rămân provizorii, dar datele preliminare indică o moarte accidentală cauzată de autoadministrarea unei doze letale de propofol.
