Loredana Ionescu
Privind hărțile de zbor dintre Europa, America și Asia, apare un detaliu care intrigă: multe rute comerciale trec peste Polul Nord, în timp ce Polul Sud și Antarctica lipsesc aproape complet. Deși ambele sunt regiuni extreme, reci și izolate, pentru aviația comercială diferențele dintre ele sunt esențiale.
Geografia, regulile stricte de siguranță și logica economică transformă Arctica într-un coridor aerian frecvent utilizat, în timp ce Antarctica rămâne o zonă practic interzisă avioanelor de linie.
De ce avioanele pot zbura peste Polul Nord, dar evită complet Polul Sud
Avioanele nu urmează liniile drepte de pe hărțile plate. Ele zboară pe cele mai scurte rute posibile pe suprafața unei sfere, numite rute de mare cerc. Pe o hartă clasică, aceste trasee par curbate și tind să se apropie de poli.
În emisfera nordică, marile orașe sunt poziționate astfel încât rutele optime dintre ele trec prin zona Arcticii. Legăturile dintre orașe precum New York, Londra, Paris, Tokyo sau Beijing devin mai scurte dacă avionul urcă spre nord. Pentru companiile aeriene, acest lucru înseamnă timp mai mic de zbor, consum redus de combustibil și costuri mai scăzute.
În emisfera sudică, situația este complet diferită. Orașele mari sunt dispersate de-a lungul oceanelor, iar chiar și cele mai scurte trasee dintre ele nu traversează centrul Antarcticii. Zborul peste Polul Sud nu aduce niciun avantaj real de distanță.
Regulile de siguranță care nu pot fi ignorate
Aviația comercială este guvernată de reguli stricte, cunoscute sub denumirea de ETOPS. Acestea impun ca orice avion cu două motoare să se afle permanent la o distanță limitată de un aeroport capabil să primească o aterizare de urgență.
Un astfel de aeroport trebuie să dispună de pistă adecvată, servicii de pompieri, echipe medicale și suport tehnic. În Arctica, aceste condiții sunt îndeplinite. Alaska, Canada, Islanda sau Norvegia oferă suficiente aeroporturi de siguranță, permițând zboruri regulate peste Polul Nord.
Antarctica nu oferă această opțiune. Pistele existente sunt improvizate pe gheață sau zăpadă și sunt destinate exclusiv cercetării științifice. Ele nu pot primi avioane comerciale mari și nu îndeplinesc cerințele ETOPS, ceea ce face zborurile de linie imposibile din punct de vedere legal și tehnic, potrivit Click!
Clima extremă amplifică riscurile
Antarctica este cea mai rece și mai vântoasă regiune de pe planetă. Temperaturile extreme, lipsa stațiilor meteo permanente și perioadele lungi de noapte polară fac ca orice incident să fie extrem de dificil de gestionat.
Chiar și o problemă minoră poate deveni rapid o situație critică, iar intervențiile de salvare sunt lente și riscante. În astfel de condiții, companiile aeriene evită complet zona.
Lipsa totală a interesului economic
Dincolo de geografie și siguranță, există și un argument simplu: Antarctica nu oferă niciun beneficiu economic pentru aviația comercială. Nu are orașe, pasageri și aeroporturi comerciale.
Arctica, în schimb, se află exact între cele mai mari piețe aeriene ale lumii. Din acest motiv, Polul Nord a devenit o rută aeriană intens circulată, în timp ce Polul Sud rămâne aproape complet absent de pe harta zborurilor comerciale.
Sursa foto: Arhivă
