Un gest mai puțin cunoscut de tinerii căsătoriți are loc la 8 zile după cununia religioasă, dar are o semnificație profundă în tradiția ortodoxă. Potrivit preotului Teodor Zugravu, de la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Mina”, lumânările folosite la nuntă nu sunt doar un simbol festiv, ci au un rol aparte în ritualul bisericesc și sunt tratate cu o deosebită grijă.
După cununia religioasă, mirii revin la biserică în a opta zi pentru o slujbă specială de mulțumire. Este momentul în care lumânările de la cununie sunt aduse din nou în fața altarului. Acest obicei, puțin cunoscut publicului larg, este parte a unei rânduieli liturgice care subliniază caracterul sacru al Tainei Cununiei.
De ce revin mirii la biserică la 8 zile după cununie
Preotul Teodor Zugravu explică faptul că lumânările de la cununie nu sunt simple obiecte decorative. Ele fac parte dintr-un cadru strict ritualic, deoarece Cununia este una dintre cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe. După nuntă, mirii revin în biserică pentru a primi o rugăciune de mulțumire și de întărire a legământului încheiat.
„Lumânările de la cununie, fiindcă cununia face parte din cadrul celor 7 Sfinte Taine, au un regim aparte de folosință. În sensul că ele se aduc de miri, în a 8-a zi, la biserică, când preotul le citește rugăciunea de mulțumire și de confirmare a căsătoriei pe care au primit-o cu 8 zile înainte. Lumânările sunt aduse de miri la altar, iar preotul le primește, folosindu-le o perioadă la slujbele bisericești, adică atunci când se iese cu Sfintele Daruri sau când se iese cu Sfânta Evanghelie. Atunci se folosește lumânarea mirilor. Preotul are nevoie, înainte, de o făclie, iar pălimarul bisericii merge înainte cu cădelnița cu tămâie și lumânarea înainte. Apoi, ce rămâne din lumânarea care s-a ars se returnează la Mitropolie. Mitropolia, prin fabrica de lumânări pe care o deține, topește ceara rămasă, e ca un fel de reciclare, iar din ceara rămasă se fac alte lumânări”, a declarat părintele Teodor Zugravu, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Mina” din Probota, potrivit BZI.
După ce sunt aduse la altar, lumânările sunt păstrate de preot și utilizate în cadrul slujbelor bisericești. Acestea sunt aprinse atunci când se iese cu Sfintele Daruri sau cu Sfânta Evanghelie. În aceste momente liturgice, lumânarea mirilor însoțește procesiunile, fiind purtată înaintea preotului, în semn de luminare a căii sfinte.
După ce sunt folosite în cadrul slujbelor, lumânările mirilor nu sunt aruncate. Resturile rămase sunt trimise la Mitropolie, acolo unde se află ateliere specializate pentru topirea și refolosirea cerii.
Acest circuit al lumânărilor reprezintă nu doar un gest practic, ci și o continuare a valorii simbolice pe care aceste obiecte o au în cultul ortodox. Ele nu dispar, ci își continuă misiunea sacră sub o altă formă, fiind transformate în alte lumânări folosite la slujbe, în rugăciuni și în alte momente de evlavie.
Parohia de la Probota și preotul din a treia generație de slujitori
Părintele Teodor Zugravu este paroh al Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Mina” din localitatea Probota, județul Iași. Are 34 de ani și provine dintr-o familie cu tradiție preoțească. Tatăl și bunicul său au fost, la rândul lor, preoți, iar el continuă această linie de slujire bisericească.
„Eu, de la Revoluție încoace, sunt a treia generație de preoți. Sunt de 3 ani de zile venit aici, în locul părintelui Ioan Pralea, preotul care a slujit aici din 1998 până în 2022, și aici și-a și dat sufletul, în ziua de Sfântul Vasile. Era foarte bolnav și i s-a făcut rău înainte de Sfânta Liturghie, și a murit. Înainte de dânsul, a fost paroh părintele Cornel Ancuța, care, acum, slujește la Rânghilești”, a povestit părintele Teodor Zugravu, potrivit BZI.
Obiceiul de a reveni la biserică la opt zile după cununie este încă păstrat în numeroase comunități ortodoxe. Este o tradiție care are atât o dimensiune simbolică, cât și una spirituală. Reîntoarcerea la altar este considerată o formă de întărire a legământului făcut în fața lui Dumnezeu.




















