Loredana Ionescu
Sfântul Gheorghe, sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie, este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin. În tradiția populară românească, această zi nu are doar o semnificație religioasă, ci și una simbolică, fiind legată de renașterea naturii și de începutul unui nou ciclu al vieții. De-a lungul timpului, românii au păstrat o serie de obiceiuri și ritualuri care se respectă și astăzi în multe zone ale țării.
De ce se pune verdeață la ușă de Sfântul Gheorghe
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este acela de a pune crengi verzi la ușa casei, la poartă sau la ferestre. De obicei, sunt folosite ramuri de salcie, fag, leuștean sau chiar urzici, în funcție de regiune și de tradițiile locale.
Verdeața are o simbolistică puternică. Ea reprezintă viața, regenerarea și energia naturii care renaște primăvara. În credința populară, aceste ramuri sunt considerate un mijloc de protecție împotriva spiritelor rele, a bolilor și a ghinionului.
Oamenii cred că verdeața pusă la intrarea în locuință acționează ca un scut simbolic, care apără casa și familia de influențele negative. În unele zone, crengile sunt așezate încă din ajunul sărbătorii, pentru a proteja gospodăria pe tot parcursul anului.
După câteva zile, acestea nu sunt aruncate la întâmplare. Tradiția spune că trebuie duse în grădină sau pe câmp, pentru a aduce fertilitate și recolte bogate.
Alte tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe
Pe lângă acest obicei, ziua de 23 aprilie este însoțită de numeroase alte practici populare. Una dintre ele spune că nu este bine să dormi până târziu în dimineața acestei zile. Cei care se trezesc devreme sunt considerați mai energici și mai norocoși pe parcursul anului.
Un alt ritual cunoscut este cel legat de roua dimineții. În anumite regiuni, oamenii merg desculți prin iarbă sau se spală cu rouă, considerând că acest gest le aduce sănătate și vitalitate.
În trecut, gospodarii aprindeau focuri în curți sau la marginea satelor. Acestea aveau rol de purificare, iar fumul era considerat protector, având menirea de a alunga spiritele rele.
Totodată, există și o serie de interdicții. De exemplu, nu este recomandat să dai bani sau obiecte din casă în această zi, deoarece se spune că astfel îți poți pierde norocul. De asemenea, oamenii evită certurile și vorbele urâte, pentru a nu atrage energii negative.
Semnificația sărbătorii în tradiția populară
În cultura populară, Sfântul Gheorghe este perceput ca un protector al naturii, al oamenilor și al animalelor. El este asociat cu începutul primăverii adevărate și cu momentul în care pământul revine la viață.
Această zi marchează și debutul muncilor agricole. În trecut, era momentul în care animalele erau scoase la pășunat, iar gospodarii făceau diverse ritualuri pentru a le proteja și pentru a asigura prosperitatea gospodăriei.
Pentru multe comunități, Sfântul Gheorghe reprezintă o trecere simbolică de la sezonul rece la cel cald, fiind considerat începutul verii pastorale.
Tradiții păstrate și în prezent
Chiar dacă multe dintre aceste obiceiuri nu mai sunt respectate la scară largă, ele continuă să fie prezente în mediul rural și sunt redescoperite tot mai des și de cei din mediul urban.
Pentru mulți români, aceste tradiții nu sunt doar simple gesturi, ci o modalitate de a păstra legătura cu trecutul și cu valorile autentice.
În 2026, Sfântul Gheorghe rămâne o sărbătoare în care credința, natura și tradițiile se împletesc, oferind un moment de reflecție și de reconectare cu rădăcinile culturale.
Sursa foto: Arhivă
