Loredana Ionescu
Instanța Curții de Apel București (CAB) a stabilit un nou termen în procesul intentat de fostul candidat independent Călin Georgescu a cerut instanţei anularea deciziei Biroului Electoral Central de anulare a alegerilor prezidenţiale. Următoarea audiere va avea loc pe 13 ianuarie 2025, ora 11:00, fiind dispusă citarea tuturor părților implicate prin poștă, e-mail sau fax, cu reducerea termenului de înmânare a citației la o singură zi. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a fost somată să depună documentația administrativă ce a stat la baza deciziilor emise de Biroul Electoral Central (BEC).
Această decizie a fost publicată de CAB în soluția pe scurt, subliniind importanța probelor administrative în acest proces extrem de complex, care vizează aspecte fundamentale ale democrației românești.
Decizia luată astăzi de CAB
Pe lângă stabilirea termenului, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de disjungere formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, o organizație care susține poziția lui Georgescu. Totodată, CAB a solicitat părților implicate să analizeze cererea de intervenție accesorie formulată de Asociația Prioritatea Întruajutorării Copilului Instituționalizat, pentru a decide asupra admisibilității acesteia.
„Acordă termen pentru continuarea judecăţii la 13.01.2025 ora 11.00, pentru când se citează părţile, prin poştă şi prin mail sau fax( în măsura în care sunt disponibile aceste date de contact), cu reducerea termenului de înmânare a citaţiei la o zi. Intimata Autoritatea Electorală Permanentă se citează cu menţiunea de a depune documentaţia administrativă care a stat la baza emiterii deciziei BEC nr. 230D/2024, a deciziei BEC nr. 231D/2024 şi a deciziei BEC nr. 232D/2024”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti.
Înainte de a intra în sala de judecată, Călin Georgescu a făcut declarații publice acuzând structuri-cheie ale statului român de corupție și încălcarea principiilor democratice. Georgescu a lansat critici dure la adresa Curții Constituționale, Guvernului și altor instituții implicate, afirmând că acestea „apără corupția” și contribuie la „haosul” din țară. De asemenea, el a catalogat situația actuală din România drept „un stat stalinist” și a prezis un viitor economic sumbru pentru Uniunea Europeană.
„Cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale a României, plus 1, fostul preşedinte al României Klaus Iohannis, au adus ţara în haos. Vorbim de cei care, în mod de drept, trebuiau să apere statul de drept şi Constituţia şi apără doar coruţia. Acesta este primul punct. Al doilea punct este cel legat de faptul că cei care au fost, de ieri începând, la dezbateri, discuţii, cum vreţi să o luaţi, la Palatul Cotroceni, cu o persoană ilegitima, nu au făcut decât să întărească faptul că această haită politică ce a decimat ţara noastră de 35 de ani este, practic, în complot direct şi în combinaţie cu lovitura de stat care a fost dată acum două săptămâni”, a declarat Georgescu înainte să intre în sediul Curţii de Apel Bucureşti.
Motivul anulării alegerilor prezidențiale și implicațiile juridice
Anularea alegerilor prezidențiale de către BEC a fost o consecință directă a unei decizii a Curții Constituționale, care a luat această hotărâre în urma desecretizării unor rapoarte ale serviciilor de informații. Conform acestor documente, ar fi fost implicată ingerința unui „actor statal străin” în procesul electoral, ceea ce a generat suspiciuni asupra legitimității rezultatelor.
Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept contestă decizia BEC și cer reluarea alegerilor prezidențiale. Printre pârâții din acest dosar se numără instituții de rang înalt, precum Guvernul României, Curtea Constituțională, Ministerul Apărării Naționale, dar și personalități politice, cum ar fi fostul președinte Klaus Iohannis și șeful Statului Major al Apărării.
„Datorită faptului că nu mai suntem un stat de drept, începând de ieri, este un stat, practic, stalinist, nu fac decât să îngroaşe corupţia şi să continue pe acest fond total ilegitim pe care astăzi îl trăim în România şi în lipsă de democraţie. (…) Este nu doar aberant, ci şi umilitor pentru poporul român. Eu le spun aşa, vor da de foarte greu. Uniunea Europeană nu mai are bani. Nici măcar să împrumute, nu mai zic să dea. Ţările care sunt membre ale Uniunii Europene, ţări grele, în special Germania, au probleme grave. Nu vor mai fi bani. Şi va fi un uragan economic”, a mai spus Georgescu.
Procesul a fost inițial înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, care însă a decis, la mijlocul lunii decembrie, că nu are competență materială să soluționeze cauza, declinând-o către Curtea de Apel București.
Contextul politic și social al procesului
Acest dosar complex pune în lumină tensiunile crescânde din peisajul politic românesc. Suspendarea unui proces electoral de asemenea amploare este o premieră pentru România postdecembristă, iar implicațiile juridice, politice și sociale sunt de o gravitate excepțională. În declarațiile sale, Călin Georgescu a atras atenția asupra unui „complot politic” și a unei „lovituri de stat”, acuzând partidele politice și liderii lor de distrugerea statului de drept.
Într-un climat deja tensionat de crize economice și sociale, acest proces ar putea intensifica neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului. Totodată, rămâne de văzut dacă probele aduse de Georgescu și organizațiile care îl susțin vor fi suficiente pentru a determina o eventuală reluare a alegerilor.
Decizia finală a Curții de Apel București în acest caz va reprezenta un moment crucial pentru viitorul democrației românești, iar următorii pași procedurali vor fi atent urmăriți atât de opinia publică, cât și de instituțiile internaționale.
Sursa foto: Arhivă
