Decizia radicală luată de Rusia în legătură cu acordul militar semnat în mandatul lui Iliescu. Ordinul legal a fost făcut public la Moscova

Rusia a anunțat oficial încetarea unei serii de acorduri de cooperare militară încheiate cu 11 state occidentale, printre care se numără Germania, Marea Britanie, Polonia, Bulgaria și România. Decizia a fost formalizată printr-un ordin juridic publicat pe portalul guvernamental rus dedicat actelor normative, informația fiind relatată de agenția Novinite.

Citește și

S-a elucidat misterul. Au venit rezultatele finale ale necropsiei. De ce a murit, de fapt,...

Printre documentele denunțate se află și acordul de cooperare militară semnat la 28 martie 1994 între România și Federația Rusă, în perioada în care Ion Iliescu era președintele României, iar Boris Elțîn conducea Rusia. Acest acord a fost parafat la București, în cadrul unei vizite oficiale a ministrului rus al Apărării de la acea vreme, Pavel Graciov, care a fost primit de Ion Iliescu, premierul Nicolae Văcăroiu și ministrul de Externe Teodor Meleșcanu.

Acordul româno-rus din 1994 a venit în continuarea tratatului bilateral de prietenie româno-sovietic semnat la 5 aprilie 1991, la Moscova, între Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov. Acesta reflecta contextul geopolitic complicat al începutului anilor ’90, când statele din fostul bloc comunist încercau să își redefinească poziția internațională.

Contextul semnării acordului militar româno-rus

Documentul din 1994 nu a fost conceput ca un pact de apărare sau o alianță strategică, ci ca un cadru general de cooperare militară. El se înscria în politica externă prudentă adoptată de România și de alte foste state ale Pactului de la Varșovia, care își declarau intenția de apropiere față de NATO, dar căutau simultan să păstreze relații funcționale cu Federația Rusă, pentru a evita escaladarea tensiunilor geopolitice.

Acest echilibru diplomatic este evident și din faptul că România a fost prima țară din fostul bloc estic care a semnat, la 26 ianuarie 1994, Parteneriatul pentru Pace, inițiativă lansată de Statele Unite și considerată un prim pas către aderarea la NATO. Cu toate acestea, doar două luni mai târziu, la 31 martie 1994, Bucureștiul a parafat și un acord de cooperare militară cu Rusia.

La începutul aceleiași perioade, pe 1 martie 1994, într-un interviu acordat postului CNN, președintele Ion Iliescu a fost întrebat explicit dacă România își dorește o alianță cu NATO sau o relație de securitate strânsă cu Rusia. Răspunsul său a fost elocvent pentru politica de echilibru a vremii: „Urmărim ambele posibilități”.

Declarațiile lui Emil Constantinescu și contextul anilor ’90

Fostul președinte Emil Constantinescu a relatat ulterior, într-un interviu, că în aprilie 1996 Ion Iliescu a fost foarte aproape de a semna un nou tratat cu Federația Rusă, în termeni similari celui din 1991. Potrivit lui Constantinescu, una dintre clauzele sensibile ale acestor înțelegeri era faptul că Moscova își rezerva dreptul de a avea un cuvânt de spus în privința alianțelor externe ale României.

“Dacă tratatul respectiv ar fi fost ratificat, România nu ar fi mai putut deveni membră a Alianței Nord-Atlantice. Ministrul de Externe, Evgheni Primakov, fost șef al serviciilor secrete rusești, a venit la București pentru a parafa noul tratat pe 27 aprilie 1996. În calitatea mea de lider al Convenției Democrate din România  și principal candidat la alegerile prezidențiale, am reacționat ferm la o conferință de presă. Teama unei reacții negative din partea publicului l-a determinat pe Ion Iliescu să dea înapoi”, a precizat Emil Constantinescu.

Tratatul româno-sovietic semnat la 5 aprilie 1991, în urma vizitei oficiale a lui Ion Iliescu la Moscova, nu a mai fost ratificat de Parlamentul României. Tentativa de lovitură de stat din Uniunea Sovietică, din 19–20 august 1991, urmată de dizolvarea URSS la 25 decembrie 1991, au schimbat radical contextul politic și au blocat definitiv procesul de ratificare.

Decizia actuală a Federației Ruse de a rezilia aceste acorduri marchează simbolic închiderea unei etape istorice din relațiile militare și diplomatice dintre Moscova și statele occidentale, inclusiv România, relații construite într-o perioadă de tranziție și incertitudine geopolitică profundă.