Loredana Ionescu
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că soții, soțiile și copiii celor care ocupă funcții publice nu mai trebuie să-și declare veniturile și bunurile. Obligația de includere a acestor informații în declarațiile de avere și interese a fost considerată de judecători ca fiind o încălcare a dreptului la viață privată. Hotărârea are efecte directe asupra mecanismului de control al averilor și integrității publice, fiind necesară o modificare legislativă pentru punerea sa în aplicare.
Decizia CCR vizează articolele-cheie din Legea integrității publice
Hotărârea Curții vizează două articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Mai exact, este vorba despre articolul 3, alineatul (2), și articolul 12, alineatul (6), care impuneau funcționarilor publici și demnitarilor obligația de a declara, pe lângă propriile bunuri și venituri, și pe cele ale membrilor de familie. Informațiile din aceste declarații erau publicate pe site-urile instituțiilor publice.
Judecătorii CCR au stabilit că această practică reprezintă o ingerință nejustificată în viața privată a persoanelor care nu exercită funcții publice, adică a soților, soțiilor și copiilor celor vizați de lege. Decizia a fost luată în baza articolului 26 din Constituție, care garantează dreptul la viață intimă, familială și privată.
Excepția admisă pornește de la cazul unui funcționar public sancționat de ANI
Speța care a determinat această decizie a plecat de la dosarul nr. 45/301/2018, aflat pe rolul Tribunalului București. Dumitrița Laura Chițan, funcționar public, a contestat în instanță o sancțiune aplicată de Agenția Națională de Integritate (ANI), considerând că obligarea de a declara veniturile și proprietățile soțului și copiilor săi încalcă viața privată.
Aceasta a argumentat că soțul și copiii săi nu dețin calitatea de persoane publice și, prin urmare, nu ar trebui să fie supuși acelorași obligații de transparență. De asemenea, a invocat faptul că publicarea acestor date, chiar și cu unele informații anonimizate, poate permite identificarea domiciliului sau a altor detalii personale sensibile. A susținut, totodată, că această cerință legală este neconstituțională, făcând referire la o decizie anterioară a CCR – nr. 615/2006 – în care se stabilea că salariul individual ține de viața privată.
Tribunalul București a admis cererea de sesizare a CCR, iar Curtea a considerat că temeiurile invocate sunt justificate. Deși instanța de fond a apreciat inițial că prevederile sunt constituționale, Curtea a emis o decizie contrară, considerând că dreptul la viață privată prevalează în acest caz.
CCR: Obligativitatea declarării veniturilor familiei este o atingere disproporționată
Potrivit surselor din cadrul Curții, raportorul în această speță a fost președintele CCR, Marian Enache. Decizia ar fi fost pronunțată cu o majoritate considerabilă, iar motivarea se bazează pe ideea că obligația declarării veniturilor membrilor familiei este excesivă în raport cu scopul urmărit – transparența și prevenirea corupției, susține România TV.
CCR a apreciat că este legitimă intenția de a asigura integritatea funcției publice, dar că această măsură nu este proporțională cu efectele asupra vieții private a unor persoane care nu dețin funcții oficiale. Astfel, nu doar că această obligație este considerată excesivă, dar nici nu oferă o garanție clară a atingerii obiectivului de prevenire a corupției.
Impactul deciziei asupra activității ANI și a sistemului de integritate publică
Decizia Curții Constituționale are implicații directe asupra activității Agenției Naționale de Integritate. ANI își bazează investigațiile pe analiza patrimoniului, iar în multe cazuri bunurile sunt trecute pe numele membrilor familiei pentru a evita verificările. Eliminarea obligativității de a declara aceste bunuri și venituri ar putea limita capacitatea agenției de a descoperi conflicte de interese, falsuri sau îmbogățiri nejustificate.
În practică, această schimbare ar putea duce la o redefinire a modului în care sunt verificate averile demnitarilor. ANI va trebui să-și ajusteze metodele de lucru, să redefinească criteriile de verificare și să își revizuiască abordarea în anchetele care implică membri de familie ai persoanelor vizate.
Pe de altă parte, această decizie ar putea duce și la modificări legislative mai largi, inclusiv în privința regimului publicării declarațiilor de avere. Este posibil ca viitoarele norme să limiteze mai mult categoriile de informații care pot fi publicate online, pentru a respecta noile standarde privind protecția vieții private.
Parlamentul, obligat să modifice Legea nr. 176/2010
Pentru punerea în aplicare a acestei decizii, Parlamentul trebuie să intervină legislativ. Legea nr. 176/2010 va trebui modificată pentru a reflecta noua interpretare constituțională. Până atunci, toate instanțele din România și instituțiile publice vor fi obligate să respecte decizia CCR, care are efect direct și general obligatoriu.
Aceasta înseamnă că, deși legea nu a fost încă schimbată, autoritățile nu mai pot solicita sau sancționa nedepunerea informațiilor privind veniturile membrilor de familie în cadrul declarațiilor de avere. ANI va trebui, de asemenea, să aplice imediat această interpretare, evitând deschiderea de noi anchete pe această temă, conform sursei citate anterior.
Sursa foto: Arhivă
