Georgescu Dragos
Întâlnirea dintre președintele României, Nicușor Dan, și reprezentanți ai magistraților a avut loc într-un context tensionat, marcat de dispute publice între Administrația Prezidențială și Consiliul Superior al Magistraturii. Discuțiile au fost programate la ora 10:00 și au venit ca reacție la acuzațiile formulate de CSM, potrivit cărora șeful statului nu ar avea atribuții legale pentru a iniția un referendum în rândul magistraților.
Cine sunt cei 11 magistrați care s-au dus la Cotroceni să vorbească cu Nicușor Dan și să se plângă de problemele din justiție
Această întâlnire a fost privită ca un moment-cheie pentru dialogul instituțional, într-o perioadă în care tensiunile din sistemul judiciar au devenit tot mai vizibile în spațiul public. Pe fondul acuzațiilor de ingerință și al nemulțumirilor exprimate de judecători și procurori, discuțiile au avut rolul de a crea un cadru de comunicare directă între președinte și magistrați, fără intermedieri sau poziționări formale rigide.
Scânteia care a declanșat această rundă de discuții a fost reacția dură a CSM la declarațiile președintelui Nicușor Dan privind posibilitatea organizării unui referendum în rândul corpului magistraților. Secția pentru judecători a CSM a transmis public că un astfel de demers nu este prevăzut de legislație și că ar reprezenta o încălcare a principiului separației puterilor în stat.
În același timp, Administrația Prezidențială a făcut public un raport care sintetiza sesizările transmise direct președintelui de peste 250 de magistrați din instanțe și parchete din întreaga țară. Aceste sesizări descriau un climat de presiune, neîncredere și disfuncționalități sistemice în actul de justiție, elemente care au amplificat dezbaterea publică.
În acest context, întâlnirea de la ora 10:00 a fost percepută ca o încercare de detensionare, dar și ca un test al disponibilității reale pentru dialog între instituțiile implicate.
La masa discuțiilor au participat mai mulți magistrați cu funcții și experiență relevante în sistemul judiciar, majoritatea fiind membri sau reprezentanți ai Asociația Forumul Judecătorilor din România, una dintre cele mai vocale organizații profesionale ale judecătorilor.
Dragoș Cătălin, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România și judecător la Curtea de Apel București. Acesta este cunoscut pentru pozițiile sale publice ferme privind independența justiției și pentru criticile aduse practicilor considerate abuzive din sistem.
Alin Bodnar, secretar general al Asociației Forumul Judecătorilor și judecător la Tribunalul București. Prezența sa a subliniat rolul activ al asociației în dezbaterile despre reforma justiției și dialogul cu autoritățile politice.
Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești, magistrat cu experiență în instanțele de control judiciar, unde sunt analizate cauze complexe și sensibile.
Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov, reprezentant al unei instanțe din afara Capitalei, aspect considerat important pentru a reflecta realitățile din teritoriu, nu doar din centrele mari de putere.
Liviu Cârneci, judecător la Tribunalul Covasna, a cărui participare a adus în discuție perspectiva instanțelor din județe mai mici, unde problemele sistemice pot avea manifestări diferite, dar la fel de grave.
LISTA PARTICIPANȚILOR
1. Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București
2. Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București
3. Mihai Cătălin Constanstin, judecător Curtea de Apel Ploiesti
4. Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov
5. Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna
6. Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
7. Deriuș Laura, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București
8. Vartic Marius Catalin, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat
9. Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la inaintarea demisiei
10. Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar
11. Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA
Temele sensibile aflate pe agenda discuțiilor
Deși întâlnirea nu a fost una publică în detaliu, temele abordate au fost anticipate de declarațiile anterioare ale magistraților și de raportul prezentat de Administrația Prezidențială. Printre subiectele sensibile s-au numărat presiunile ierarhice din sistem, lipsa mecanismelor eficiente de responsabilizare și modul în care sunt gestionate cauzele sensibile sau de mare impact.
Magistrații au dorit să transmită direct președintelui faptul că problemele semnalate nu sunt izolate, ci țin de funcționarea de ansamblu a sistemului judiciar. În același timp, au subliniat necesitatea ca orice demers de reformă să respecte strict cadrul constituțional și să evite percepția de ingerință politică.
Pentru Nicușor Dan, întâlnirea a reprezentat o oportunitate de a explica public poziția sa și de a arăta că intențiile sale vizează consolidarea statului de drept, nu subminarea independenței justiției.
Dialog instituțional sau confruntare de poziții
Un element central al discuțiilor a fost relația dintre puterea executivă, reprezentată simbolic de președinte, și autoritatea judecătorească. Magistrații au insistat asupra faptului că dialogul este binevenit, dar doar în limitele prevăzute de Constituție și de legile organice.
De cealaltă parte, președintele a încercat să transmită că rolul său este acela de mediator și garant al bunei funcționări a instituțiilor statului. Întâlnirea a fost, astfel, mai mult decât un simplu schimb de opinii: a fost o confruntare de viziuni asupra modului în care poate fi reformat un sistem fără a-i afecta independența.
Semnificația întâlnirii pentru sistemul judiciar
Prezența unor judecători activi în instanțe, nu doar a liderilor formali ai sistemului, a dat întâlnirii o greutate aparte. A fost un semnal că nemulțumirile nu sunt doar la nivel teoretic sau administrativ, ci se resimt direct în activitatea zilnică a magistraților.
De asemenea, faptul că discuțiile au avut loc în contextul unei controverse publice majore arată presiunea sub care se află sistemul judiciar și nevoia urgentă de clarificări. Pentru mulți observatori, această întâlnire a fost un test al maturității instituționale și al capacității de dialog într-un stat democratic.
Reacții și așteptări după discuții
Chiar dacă întâlnirea nu a produs soluții imediate, ea a deschis un canal de comunicare care lipsea până acum. Magistrații au transmis că așteaptă fapte concrete, nu doar declarații, iar președintele a subliniat importanța cooperării loiale între instituții.
Rămâne de văzut dacă acest dialog va continua și dacă va duce la modificări reale în modul de funcționare a justiției. Cert este că întâlnirea de la ora 10:00 a marcat un moment important într-o perioadă de tensiune accentuată, în care fiecare gest și fiecare declarație pot influența profund încrederea publică în statul de drept.
Într-un peisaj instituțional fragil, întâlnirea dintre magistrați și Nicușor Dan a arătat că problemele justiției nu mai pot fi discutate doar în cercuri închise. Ele au ajuns în centrul dezbaterii publice, iar soluțiile vor necesita nu doar voință politică, ci și un dialog real, constant și respectuos între toate părțile implicate.
